Urmare a atacurilor repetate legate de raportul Curtii de Conturi privind cheltuirea banului public, dar si destule aberatii din acel raport, cum ar fi imputarea platirii preotilor din Mitropolia Basarabiei, in conditiile in care sunt de notorietate sumele uriase platite de Moscova bisericii ruse din Basarabia, Romanian Global News a solicitat fostului secretar de stat al DRP, Eugen Tomac, clarificari legate de acest caz si pentru ca Eugen Tomac este si candidat la alegerile din 9 decembrie, interviul acopera si intrebari legate de programul sau politic.

Inainte insa de interviu, mai trebuie lamurit ceva. Din investigatiile Romanian Global News a reiesit ca unul din delegatii trimisi de Curtea de Conturi sa controleze DRP era nici mai mult nici mai putin decat un general al SIE in rezerva. Cunoscand supararile unor baieti cu ochi albastri de la SIE fata de faptul ca DRP nu s-a supus de-a lungul timpului “sugestiilor” SIE, decat pentru scurte perioade, este de la sine inteles ca prezenta generalului SIE in control la DRP naste cel putin suspiciuni.

Nu am vrea sa mergem cu suspiciunile mai departe si sa ne intrebam de ce o mare parte din ce i se reproseaza lui Tomac se refera tocmai la cheltuieli in R. Moldova, adica acolo unde Rusia este interesata direct ca institutiile romanesti  sa fie cat mai absente din peisaj….Dar vom reveni dupa alegeri la acest subiect.

Domnule Tomac sunteți acuzat că ați produs prejudicii bugetului de stat al României, în funcția de secretar de stat la departamentul pentru Romanii de Pretutindeni?

Nu, aici e vorba de un raport care prezintă lucrurile cu rea credință, din nefericire. Așa cum am mai afirmat, am acționat întotdeauna în interesul statului român și al românilor de peste hotare și nu regret nicio inițiativă pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a susținut-o atât timp cât am fost în fruntea acestei instituții. Mi-aș fi dorit însă ca acest document întâi să fie discutat între instituții și apoi să apară în presă. Din nefericire, înainte de a se încheia această misiune de audit, un document de lucru a apărut întâi într-o conferință de presă, iar principala acuzație era că am susținut prea mult românii din Basarabia.

Regret că din acest incident au de pierdut în primul rând românii, nu cetățeanul Eugen Tomac, pentru că eu mi-am asumat responsabilitatea pentru ceea ce am realizat din prima zi în care am acceptat să conduc această instituție. Eu nu consider că am greșit atunci când am decis să susțin Mitropolia Basarabiei, atunci când am sprijinit înființarea Radio Chișinău sau când susţinut dotarea instituţiilor de învăţământ din Basarabia cu carte în limba română. Mai mult decât atât, o parte dintre proiectele menționate sunt inițiative pe care le-am continuat și au fost începute în mandatul predecesorilor mei. Tocmai de aceea, eu am fost primul care a atacat în instanța acel raport, care cu regret o spun că nu servește nici României și nici românilor .

Stiati ca unul din membrii echipei de la Curtea de Conturi era fost general SIE? Cum comentati?

Nu stiam si nu vreau sa comentez acum acest lucru.

Domnule Eugen Tomac se petrece un lucru bizar. Sunteti atacat de adversarii politici, lucru normal, dar si de membrii aceluiasi partid, iar aici ma refer la Wiliam Branza. De ce?

Domnul deputat Branza, este pur si simplu un om care n-a inteles ca si dupa 9 decembrie Romania merge mai departe, iar eu sunt sigur ca romanii stiu ca asa cum l-a tradat pe Presedintele Romaniei la referendumul din vara, la fel de usor ii va trada si pe cei care vor sa-i acorde increderea!

Stiati ca a fost realizata o simulare a rezultatelor alegerilor si ca in cazul in care in colegiul care include si Basarabia nu ia nimeni peste 50%, Wiliam Branza castiga in colegiul sau, iar PP-DD castiga colegiul Orientul Mijlociu-Africa, Basarabia ar putea fi reprezentata de reprezentantul UDMR in Camera Deputatilor?

Nu stiam de simulare insa este una realista.

Credeți sau nu în reunirea celor două state românești?

Cum credeți că poate gândi un om care vine dintr-o zonă unde oamenii și astăzi întâmpină dificultăți în a răspunde la simpla întrebare cine sunt, deși vorbesc limba română? Un basarabean care vine la București, studiază la Facultatea de Istorie, se specializează în Istoria Basarabiei, nu poate gândi altfel decât sperând ca erorile istorie pot fi corectate, astfel încât românii să nu mai fie despărțiți. Unirea românilor nu trebuie abordată doar așa cum o prezentăm elevilor la școală, ea este un ideal cu care trebuie să trăim tot timpul în suflet. Convingerea mea este că unirea se va produce atunci când românii de o parte și alta a Prutului își vor recăpăta demnitatea și vor dori în marea majoritate să fie împreună. Oamenii politici trebuie să lupte pentru acest ideal, creând toate premisele pentru ca românii să fie mai aproape unii de alții.

Domnule Tomac, de ce „Dreptate pentru Basarabia?”

Anul acesta se împlinesc 200 de ani de când Moldova a fost ruptă în două, iar românii din partea stângă a Prutului au fost supuși în aceste două secole, unui șir de nedreptăți pe care astăzi, mulți dintre noi nu le cunosc. În acești două sute de ani, românii basarabeni au fost supuși unor forme de deznaționalizare și de asimilare greu de înțeles, iar odată cu instalarea regimului comunist, după ocuparea Basarabiei în 1940, a urmat o prigoană fără precedent, când oamenii erau condamnați la moarte doar pentru faptul că erau români. Au urmat deportările și execuțiile în masă. Toate aceste tragedii sunt nedreptăți pe care românii le-au trăit. Din nefericire, unele teze staliniste se mai regăsesc și astăzi printre politicile unor state care încearcă să mențină aceeași logică a dezbinării poporului român.
Mi-am propus ca prin proiectul politic “Dreptate pentru Basarabia”să vin în fața românilor cu o serie de măsuri concrete prin care să îmi aduc aportul în procesul de apropiere a românilor de o parte și alta a Prutului. Sunt inițiative în care cred, așa cum este cea privind repunerea în drepturi a foștilor cetățeni români.  De altfel, mi-am adus direct aportul la facilitarea mecanismului prin care astăzi românii își pot redobândi cetățenia. Mai am și alte obiective atât în plan educațional sau cultural, unde cred că ar trebuie să avem o abordare unitară.

Ce proiecte veți susține, în cazul în care veți  ajunge în Parlamentul României?

Un proiect pe care îl consider necesar este o inițiativă la care lucrez de foarte mult timp și care se referă la protejarea limbii române peste hotare. Noi nu avem un cadru legal prin care să putem acționa mult mai eficient pentru protejarea limbii române peste hotare. Voi avea din nou o serie de consultări cu Academia Română, Institutul Limbii Române și alte instituții cu responsabilități în domeniu și voi veni cu un proiect de lege care să reglementeze protejarea limbii române. Va fi creat, astfel, cadrul juridic care va obliga statul să acționeze acolo unde limba română sau dialectele limbii române sunt în pericol.
Îmi doresc, de asemenea, să amendăm legea bibliotecilor din România, astfel încât să putem oferi un sprijin mult mai eficient în ceea ce privește dotarea cu carte în limba română a bibliotecilor românești de peste hotare și sigur, de ce nu, să modificăm legea radioului și televiziunii publice în așa fel încât aceste instituții să poată reflecta mult mai bine realitățile din comunitățile românești.

Ce le transmiteți românilor care au drept de vot și locuiesc în statele din colegiul în care dumneavoastră candidați?

Doresc să-i asigur pe românii din toate statele ce cuprind colegiul în care candidez, că sunt un om care știe să respecte încrederea acordată și voi lupta pentru a realiza obiectivele pe care mi le-am propus. Pentru că am nevoie de sprijinul unei majorități categorice, le cer românilor să nu-și irosească votul și le primit că voi face tot ce-mi stă în putință pentru a nu-i dezamăgi. Doresc să continui proiectele începute în sprijinul românilor din imediata vecinătate din Basarabia, Bucovina de Nord, Valea Timocului și din toată Peninsula balcanică și,  desigur, să fiu un interlocutor activi în relația cu românii care locuiesc începând din strâmtoarea Bosfor până în țara Soarelui Răsare!

Programul politic al lui Eugen Tomac:

1. Eliminarea vizelor pentru toţi românii de peste hotare
Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, menţinerea raporturilor cu ţara-mamă a celei mai numeroase comunități de români din imediata vecinătate este afectată direct, având în vedere regimul de vize impus la intrarea în România.
În calitate de deputat în Parlamentul României, voi susține orice inițiativă ce are drept scop eliminarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova către Uniunea Europeană și, implicit, către România.
Legislativul de la București, în parteneriat cu alte Parlamente naționale, poate lansa o amplă campanie de susținere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, punând accent pe eliminarea regimului de vize.
Voi susţine expres şi eliminarea vizelor pentru etnicii români, cetăţeni ai statelor ce au semnat un acord de asociere la Uniunea Europeană.

2. Cetăţenie română pentru toţi românii
România are obligaţia să ofere tuturor românilor posibilitatea de a solicita dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române.

Pentru a-i repune în drepturi pe toți românii care doresc în mod individual și din convingere să-și redobândească cetățenia română, este necesar ca termenele prevăzute de lege să fie respectate, iar taxele consulare să fie reduse la minim.

Mă voi lupta ca toţi românii de peste hotare care nu au avut niciodată cetăţenia română, să aibă dreptul de a o obţine printr-o procedură transparentă şi rapidă.

Voi susține ajustarea legislației, astfel încât românii care nu au descendenți cetățeni români, dar își doresc să dobândească cetățenia română, să o poată face pe baza criteriului etnic, respectând toate prevederile europene în acest domeniu

3. Educația – prioritate pentru tineri
Educația în limba română este esențială pentru păstrarea identității românilor de pretutindeni. Îmi propun să inițiez un proiect de lege privind protejarea limbii române peste hotare, dar și un proiect  privind cooperarea în domeniul educației între instituțiile de învățământ din România și instituțiile de învățământ în limba română de peste hotare, care să reglementeze cadrul legal privind colaborarea în domeniul educației între statul român și comunitățile de peste hotare.
Legea va încuraja cooperarea între instituțiile de învățământ din România și R. Moldova, dar și cooperarea între instituțiile de învățământ cu predare în limba română din alte state.
De asemenea, legea va crea cadrul legal privind mobilitatea elevilor, studenților și cadrelor didactice între instituțiile de învățământ în limba română de peste hotare și cele din România.
Voi susține menținerea la 5000 a numărului de burse oferite de statul român, astfel încât tinerii români de peste hotare să aibă acces la formare în limba română. Totodată, voi solicita modificarea procedurii de admitere pentru elevii și studenții români de peste hotare și crearea unui statut al bursierului statului român.

4. Dreptul tuturor românilor de a alege şi a fi reprezentaţi
Peste 6 milioane de români din statele vecine României nu îşi pot exercita dreptul de a alege fie din cauza procesului electoral dezorganizat, fie pentru că nu au cetăţenia română.
De aceea, voi iniţia un proiect legislativ prin care să fie introdus votul prin corespondenţă (prin poştă şi/sau un sistem online bine securizat), care va garanta tuturor românilor posibilitatea de a-şi exprima unul din drepturile fundamentale, acela de a alege. Mai mult, voi solicita ca românii din statele vecine, care nu au cetăţenie română, să aibă reprezentanţi de drept în Parlamentul României pentru ca şi interesele lor să fie apărate.
Modelul aplicat minorităţilor din România, recunoscut drept un model de bună practică în Europa, poate fi implementat în raport cu comunităţile româneşti din statele aflate în imediata vecinătate.

5. Acces egal pe piaţa forţei de muncă pentru toţi românii
Accesul pe piaţa forţei de muncă a etnicilor români se face, în prezent, în condiţiile generale aplicate oricărui străin.
Voi promova o lege privind statutul românilor de peste hotare, care să le acorde acestora facilităţi în domeniul social, educaţional, economic şi cultural. Astfel, românii cetăţeni ai statelor vecine vor ajunge să aibă aceleaşi drepturi privind accesul pe piaţa forţei de muncă ca şi cetăţenii români. De asemenea, vor beneficia de asigurări sociale şi medicale şi vor fi integraţi pe piaţa forţei de muncă conform pregătirii profesionale.
Voi propune, de asemenea, crearea unui mecanism de informare electronică a românilor de peste hotare, astfel încât aceştia să cunoască drepturile de care beneficiază, precum şi obligaţiile pe care le au pe piaţa forţei de muncă din România. Legea va prevedea, totodată, organizarea periodică de către Guvernul României, în sistem electronic, a unei burse a locurilor de muncă ce se va adresa românilor de peste hotare.

6. Creştere economică pentru românii de pretutindeni
România trebuie să acorde o atenţie deosebită dezvoltării şi progresului comunităţilor de români aflaţi peste hotare.
În acest sens, alături de colegii mei din Alianța România Dreaptă, voi solicita ca Parlamentul României să adopte o serie de măsuri legislative care să ofere cât mai multe facilităţi de ordin social şi economic românilor de pretutindeni:
•    Acordarea de facilităţi în domeniul sănătăţii, astfel încât românii de peste hotare să poată beneficia de servicii medicale în România;
•    Acordarea de credite bancare pentru etnicii români încadraţi pe piaţa forţei de muncă din România;
•    Stimularea investiţiilor în regiunile locuite de comunităţi româneşti, prin intermediul euroregiunilor;
•    Organizarea de evenimente pentru oamenii de afaceri de origine română de peste hotare;
•    Elaborarea unui ghid de afaceri în colaborare cu Camera de Comerţ a României pentru a fi distribuit în comunităţile româneşti.

7. O administraţie europeană pentru toţi românii
Statul român trebuie să depună eforturi pentru ca românii de peste hotare să beneficieze de toate oportunităţile pe care le poate oferi România, în calitate de membru al Uniunii Europene. România poate contribui cu propria experienţă şi propriii specialişti la reforma administraţiilor locale din ţările vecine pentru ca deciziile să fie luate în interesul cetățenilor.
În calitate de parlamentar, voi susţine iniţierea de parteneriate între administraţiile locale şi centrale din România şi administraţiile de peste hotare, reprezentate de etnicii români. Voi acorda suport pentru accesarea fondurilor europene în vederea demarării de proiecte transfrontaliere.
Propun, în baza relației bilaterale deosebite, redarea unei noi dimensiuni colaborării parlamentare, în sensul intensificării activității și stabilirii unei agende de reuniuni permanente a Comisiei parlamentare comune pentru integrare europeană România – R. Moldova.

8. Comisie de anchetă privind masacrul de la Fântâna Albă
Una dintre cele mai mari tragedii din istoria poporului român s-a produs la 1 aprilie 1941, în Nordul Bucovinei, la Fântâna Albă.
În urma ultimatumului din 27 iunie 1940, România a cedat Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste 3.000.000 de cetățeni, în termen de doar 24 de ore. Imediat după aceasta, mii de români au solicitat autorităților sovietice permisiunea de a se repatria în România, refuzând să devină cetățeni ai Uniunii Sovietice. Pentru cei care solicitau repatrierea în țară, NKVD–ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a organizat, în perioada februarie – martie 1941, un amplu proces de înregistrare a tuturor celor care doresc să părăsească teritoriul ocupat.
Astfel, în data de 1 aprilie 1941, toți cei care au solicitat repatrierea (peste 3000) au fost convocați și conduși, în mod organizat, spre frontiera stabilită pe râul Siret. La doar 3 km de frontieră, în poiana Varnița, grănicerii sovietici au deschis focul mitralierelor asupra întregii coloane de români. Cei răniți sau care au reușit să se ascundă în pădure au fost căutați și omorâți. Au supraviețuit foarte puțini. Ei pot redescrie acele evenimente.
Astăzi nu cunoaștem numărul exact al românilor omorâți la Fântâna Albă și în alte zone unde Uniunea Sovietică a organizat masacre, și nici motivele care au stat la baza acestor decizii, în urma cărora au fost omorâți peste 3000 de cetățeni români.
Iată de ce, consider necesară înființarea unei comisii parlamentare de anchetă a masacrului de la Fântâna Albă, pentru a a identifica responsabilii de această tragedie, pentru a clarifica condițiile în care s-au desfășurat acele evenimente, dar și numărul victimelor.

9. Cultura – sanctuarul identităţii româneşti
Cultura, poate cel mai important capitol în menţinerea identităţii româneşti, va fi, alături de celelalte obiective propuse, unul pentru care voi milita cu precădere.
Voi susţine înfiinţarea de biblioteci româneşti şi centre culturale, voi încuraja încheierea de parteneriate culturale între instituţii culturale ale românilor de pretutindeni şi ale românilor din ţară, voi sprijini acţiunile de cercetare, restaurare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural românesc din afara graniţelor României, voi demara acţiuni de conservare şi revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti în zonele locuite de români şi voi sprijini construirea şi restaurarea unor monumente lăcaşuri de cult ale românilor de pretutindeni.
Libertatea de conştiinţă şi de religie trebuie să fie garantată tuturor românilor de peste hotare, în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi culturale. De aceea, Biserica Ortodoxă Română şi reprezentanţii săi vor beneficia de sprijin permanent pentru desfăşurarea activităţilor în plan spiritual, cultural şi social.

10. Libertate, egalitate, fraternitate – pentru o societate civilă puternică
Societatea civilă are nevoie de sprijin pentru a promova principiile democraţiei şi drepturile omului şi pentru a exprima valorile, identitatea şi tradiţiile istoriei noastre comune. Libertatea de exprimare şi de opinie vor fi principalele valori pe care le voi susţine. Mass-media în limbă română va constitui o prioritate în activităţile mele de sprijinire a românilor de pretutindeni.
În acest sens, voi susţine înfiinţarea, la Bucureşti, a Centrului Media pentru Românii de Pretutindeni. Scopul acestei instituţii este de a crea un cadru de colaborare instituţionalizat şi un parteneriat între mass-media de limba română din comunităţile româneşti şi cea din România. Această instituţie va acorda sprijin financiar pentru presa de limba română din comunităţi şi burse de perfecţionare pentru jurnaliştii români de peste hotare.
De asemenea, voi milita pentru modificarea legislației în domeniul audiovizualului, astfel încât instituțiile media de limbă română din R. Moldova să poată avea acces în spațiul audiovizual din România și invers.
Voi susține, totodată,  înființarea unui studiou TVR în Republica Moldova, după modelul Societății Române de Radio, prin înființarea postului “Radio Chișinău”. Voi solicita Societății Române de Televiziune, Societății Române de Radio și Agenției naționale de presă “Agerpres” să-și extindă aria de corespondenți în toate comunitățile românești de peste hotare.