Eşecul partidelor proeuropene, propaganda rusă şi corupţia generalizată sunt factori care au contribuit la scăderea popularităţii UE în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi la o preferinţă tot mai mare pentru Rusia, comentează New York Times, citat de Mediafax.

Oamenii sunt îngrijoraţi că "dacă aderăm la UE toată lumea devine gay" şi că birocraţii de la Bruxelles "nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă", o situaţie alarmantă într-o ţară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova şi de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare şi obedientă faţă de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susţin că au mult mai multe motive - nu în cele din urmă corupţia, puterea din umbră a mogulilor şi războiul din Ucraina - de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea şi sufletul acestei foste republici sovietice în faţa Rusiei.

În niciuna dintre cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferenţă mai mare între aşteptări şi realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca "principalul reformator" al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca şi omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătaţi de eşecul de combatere a corupţiei şi de a crea un stat funcţional, încât pentru mulţi de aici Rusia pare atractivă.

"Ne-au numit cel mai bun elev din clasă", a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. "Dar am pierdut sprijinul societăţii", a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaş pentru Partidul Socialiştilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie "Împreună cu Rusia!".

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că şi Guvernul său este de vină. "Ei au văzut bunăvoinţă dar nu au văzut suficiente rezultate în privinţa corupţiei sau sărăciei", a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievaţi ar sprijini aderarea la UE -, o opţiune pe care Bruxelles-ul nu intenţionează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca ţara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an faţă de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că "nu a fost mulţumit" de replierea terminologică a UE în schiţa de declaraţie a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranţe, a adăugat el, subliniind că oamenii obişnuiţi sunt dezamăgiţi după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor "vorbind despre reforme şi o viaţă mai bună dar fără să vadă o schimbare reală".

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniţie forţelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbeşte despre combaterea corupţiei, îşi petrece mult timp la Moscova şi conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

"Chiar şi proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea", a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, "pierde R.Moldova".

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost "foarte buni în a interpreta partitura europeană" pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, "ei au stricat totul", discreditând atât propriile partide proeuropene, cât şi Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obişnuite cred acum că "Rusia nu poate fi mai rea".

Aceasta este cu siguranţă şi concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hînceşti, un orăşel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanţări pentru ca toţi locuitorii oraşului să aibă apă curentă şi instalaţii sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, "realitatea este total diferită". Doar o treime din casele din Hînceşti au canalizare, multe nu au apă potabilă şi aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deşi este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puţin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piaţa europeană este mult mai mare şi mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricţii stricte comerţului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face faţă pierderilor provocate de Rusia.

"Nu putem trăi fără piaţa rusă", a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerţul şi relaţiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă ţara evită apropierea de NATO.

UE "are nevoie de o poveste de succes şi ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie", a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le foloseşte pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice şi o serie de alte lucruri.