Din oraşul scheletelor din beton armat, cum era cu doar câţiva ani în urmă, Chişinăul s-a transformat rapid într-un şantier de construcţie, cu sute de blocuri ce frapează prin pereţi de vitralii, arhitectura diversă şi promit confort celor care vor locui în ele. Doar că oamenii care visează la propriul cuib trebuie să fie foarte prudenţi. A devenit o tradiţie deja ca firmele de construcţie să le ofere cumpărătorilor surprize nu tocmai plăcute.

La sfârşitul anului 2011, Lilia Rudi a decis să-şi cumpere un apartament într-un bloc nou din Capitală, de pe strada Kiev. S-a dus la o firmă de construcţii unde i-a fost propus un apartament. Era frumos, avea tencuială. Doar că atunci nu avea toată suma necesară. Peste câteva zile a revenit la aceeaşi firmă. A decis să cumpere locuinţa în credit. A fost însă prea târziu - apartamentul pe care l-a ales, a fost vândut. Firma i-a propus altul, în acelaşi bloc, doar că în altă scară. Au bătut palma, însă femeia nu ştia ce surpriză o aşteaptă. 

"Când am venit aici să văd apartamentul acesta, în comparaţie cu primul apartament, aceeaşi sumă 38 de mii 500, aceeaşi suprafaţă, un etaj numai mai sus, numai că fără tencuială. Blocul era curat cum era casa construită", spune Lilia Rudi. 

Deci, în primul caz i-a fost propus un apartament cu tencuială, iar în al doilea – fără. Nedumerită, Lilia s-a dus la firma de construcţii să ceară explicaţii. Pentru tencuială urma să scoată din buzunar încă o sumă frumuşică şi asta nu era una dintre condiţiile contractului. Iată ce răspuns a primit de la vicedirectorul companiei. 

"Îmi spune că apartamentul acela el l-a făcut pentru fiul lui şi îl vinde, s-a răzgândit şi îl vinde şi de aceea era aşa făcut. Eu spun, bine, iese că îmi faceţi mie un cadou? El îmi spune: Da, vă închipuiţi, vă fac un cadou. Cineva mi-a sugerat să merg la Primărie să întreb cum se dau casele noi în exploatare", povesteşte Lilia. 

Ca să se asigure că totul este conform legii, femeia a început să bată pe la uşile instituţiilor de stat. A fost la Primărie, la Guvern, la Ministerul Construcţiilor. La MC i-au arătat ordinul emis încă în 2010 care stabileşte clar în ce condiţii poate fi dat în exploatare un bloc. Cu referire la finisarea interioară, potrivit documentului, "tavanele şi pereţii trebuie să fie pregătiţi pentru lipirea tapetelor ori vopsire". 

Doar că apartamentul Liliei Rudi nu corespundea celor scrise în document. Supărată, femeia s-a dus iar la Ministerul Construcţiilor. Oficialii au ascultat-o. "S-a ridicat de pe scaun, a sunat undeva. Eu nici nu am auzit că aveam atâtea emoţii. Când s-a întors mi-a spus: Chiar acum v-aţi îmbrăcat şi vă duceţi, domnul Caba vă aşteaptă", îşi aminteşte femeia. 

Pavel Caba este directorul firmei cu pricina. Tot el este şi preşedintele Patronatelor în Construcţii. 

"Am mers la domnul Caba. El a început să ţipe. Eu i-am spus că dacă mai strigă la mine ies din cabinet. El spune, bine, vă duceţi alături la domnul Cheianu. A două zi m-am prezentat, aşa amabil m-a primit, m-a aşezat pe scaun, cu totul altfel vorbea cu mine. El spune, noi am făcut consiliu ieri şi am hotărât să vă vindem apartamentul nu la 785 de euro metru pătrat, dar la 768. Fără alte explicaţii. Şi mai mult să nu aud nicio întrebare. Acesta-i ultimul cuvânt", mai po0vesteşte Lilia Rudi. 

În faţa camerei, Pavel Caba neagă acuzaţiile. Mai mult, spune că habar nu are despre existenţa unei astfel de probleme. 

"Nu am avut astfel de cazuri. Eu de la dumneavoastră aud acest lucru. Dacă sunt nereguli, se adresează şi neregulile pot fi evitate imediat. Apartamentul nu poate fi netencuit, fiindcă noi am pus în funcţiune casa în conformitate cu prescripţiile ordinului respectiv", a declarat directorul firmei de construcţii, preşedintele Patronatelor în Construcţii, Pavel Caba. 

Cât despre reducerea de preţ pe care ar fi obţinut-o femeia, Pavel Caba spune că aşa ceva nu a fost. 

După ce am anunţat că am terminat filmarea, lucrurile au luat însă o altă întorsătură. În spatele camerei, Caba recunoaşte că o ştie pe această femeie. "Doamna este bolnavă, cu părere de rău. Închipuiţi-vă de la ce s-au întâmplat toate lucrurile. În podele se instalează reţelele pe unde trec cablurile de televiziune şi de telefon. Cablul de televiziune care este a trecut, dar cel de telefon, nu", a punctat Caba. 

Ce ar putea fi la mijloc? Între timp, Lilia Rudi a fost nevoită să scoată din buzunar un pumn de bani pentru tencuială. "În total am plătit aproximativ 42.000 de lei pentru toate lucrările de tencuială", a adăugat femeia. 

Dacă facem un calcul simplu şi înmulţim banii cheltuiţi pentru tencuirea unui apartament la numărul total de locuinţe dintr-un bloc, vedem că suma pe care firma ar fi scos-o de pe spatele clienţilor, este una impunătoare. 

Conform ordinului în cauză şi conform legii calităţii în construcţieblocul trebuie să fie în varianta definitivată absolut tot. Dacă nu este, înseamnă că e o încălcare. Până la intrarea ordinului în vigoare ne bazăm pe legea 721, Legea calităţii în construcţii. După intrarea ordinului în vigoare, toate contractele trebuie să fie conform ordinului", a subliniat şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, Vasile Radu.

"Tencuiala trebuie să fie făcută, dar nu până la ultimul strat. Să nu fie vopsit sau tapetul încleiat. Dar, să fie pregătit pentru aceasta. Aceaste lucrări, însă, trebuie să recunoaştem că lasă de dorit", a menţionat viceprimarul Capitalei Nistor Grozavu. 

Lilia Rudi nu este singura care ne spune că locuinţa din acest bloc i-a fost vândută în aşa stare. Unii oameni abia acum au început lucrările de reparaţie. Am mers cu o cameră ascunsă la mai multe blocuri, date în exploatare după ce a fost emis ordinul cu pricina. Şi iată ce ne-au spus oamenii.

"A fost sur, ciment. În contract era variantă albă. Dar, aici tencuiala nu era făcută". 

"Aici era numai perete. Aşa cum îi fac ei când îi construiesc şi gata". 

Oficialii de la Inspecţia în construcţii susţin că este vorba desprenerespectarea prevederilor legale. 

"În primul rând s-a încălcat legea calităţii în construcţii, în al doilea rând s-a încălcat regulamentul cu privire la recepţia finală. În al treilea rând, trebuie văzut contractul de investiţie care a fost de bază", a declarat şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, Vasile Radu. 

Cert este că legea este lege pentru toţi şi trebuie respectată. Deşi oficialii spun că apartamentele nu mai pot fi vândute în varianta sură, se pare că regula nu este respectată. Pe site-urile oficiale, unele companii de construcţii anunţă că vând locuinţe anume în variantă sură. 

"Dacă sunt astfel de cazuri, noi întocmim o prescripţie directorului general al obiectivului şi vedem cui i-a fost transmis obiectivul, perioada, proces verbal la terminarea lucrărilor", a menţionat Vasile Radu.  

Şi acestea nu sunt singurele nereguli. "În primul rând, foarte multe blocuri sunt recepţionate la sfârşit de an sau pe timp de iarnă şi rămâne nefăcută până la capăt amenajarea exterioară. De asemenea,terenurile de joacă nu sunt întotdeauna montate. Uneori parcările nu sunt făcute întocmai", a declarat viceprimarul Capitalei Nistor Grozavu. 

"E clar că nereguli avem şi până la ziua de azi că au făcut contracte în varianta sură, în varianta albă, în varianta nu ştiu care. Cu părere de rău, avem încă aşa executori care s-au abătut de la ordinul în cauză. La moment ei nu pot fi sancţionaţi de nicio instituţie", a adăugat şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, Vasile Radu.

"Este foarte greu să verifici calitatea. Pentru că vizual poate să-ţi pară că este o calitate bună, însă când începi să faci ultimul start de finisare, să vopseşti sau să înclei tapetul, vezi toate neregulile care sunt. Apoi la faza când se dă în exploatare lucrările sunt proaspete şinu pot fi văzute fisurile care pot apărea ulterior", a mai adăugat Nistor Grozavu. 

Atunci când se dă în exploatare un bloc, este formată o comisie specială din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor locale, inspecţiei în Construcţii şi antreprenorului. Iată ce ne-a răspuns viceprimarul Capitalei, Nistor Grozavu, la întrebarea: Care ar fi şansele ca un bloc să fie dat în exploatare cu apartamente fără tencuială? 

"Nu, noi asemenea blocuri locative nu am recepţionat. Teoretic desigur este posibil, putem să spunem că poate fi un antreprenor care nedisciplinat", a răspuns oficialul. 

Mai ales că această comisie face verificări selectiv. "În fiecare apartament este imposibil. De exemplu anul trecut au fost recepţionate 33 de blocuri cu aproximativ 2.383 de apartamente. Vă închipuiţi să mergi în atâtea apartamente. Aceasta este în primul rând funcţia beneficiarului. Fiecare proprietar este interesat să primească o lucrare de calitate corespunzătoare", a mai adăugat Grozavu. 

În aceste condiţii, când legea este încălcată chiar de către cei care o fac, putem fi siguri că lucrurile vor merge în direcţia corectă, pe viitor? 

"Asta a fost propunerea Patronatelor în Construcţii, ceea ce ţine de punere în funcţiune a blocurilor locative. S-a examinat foarte mult şi s-a ajuns la concluzia că trebuia anume acel ordin", a conchis preşedintele Patronatelor în Construcţii, Pavel Caba. 

"Eu am primit apartament prima dată prin anii '88. Atunci, când am primit apartamentul eu am putut imediat să trec să locuiesc. Apartamentul era şi cu tencuială, dar aici e ceva de neînchipuit. Nu ştiu unde o să ajungem. În loc să ne dezvoltăm, noi degradăm", a conchis Lilia Rudi.