Ediţia a II-a a Festivalului de cântece româneşti ‘Ecoul Dunării 2010′ a început, miercuri seara, în oraşul Cladova din Serbia, în organizarea Clubului Românesc din localitate. Liderul românilor din Serbia de nord-est, Predrag Balaşevici, a declarat că manifestarea, singura de acest fel din zonă, îşi propune promovarea tinerelor talente din folclorul românesc din Timoc şi sudul Dunării şi perpetuarea cântecului popular românesc, transmite Timoc Press, preluata de Romanian Global News.

Românii de dincolo de Dunare din Timoc, s-au reunit, pentru a doua oară, la Cladova, la Festivalul intitulat sugestiv “Seara românească- Ecoul Dunării 2010”, alături de ei fiind si cei oaspeti din Romania, cu toţii prinzându-se în horă până târziu în noapte, o noapte presărată cu momente artistice, garnisită cu mîncăruri delicioase şi stropită cu bere sârbească. Acţiunea s-a desfăşurat în sala de spectacole a hotelului Gerdap, iar sufletul organizarii a fost Tiha Matasarevic, unul din liderii romanilor din Cladova.

A fost o seară deosebit de importantă pentru românii de dincolo de Dunare, ştiut fiind faptul că, de ani de zile, îşi caută identitatea. Dintotdeauna şi-au dorit să poată vorbi în limba maternă, să aibă o biserică în care să asculte slujbele în limba română şi să aibă acces la informaţie în acelaşi mod. Toate acestea par să fie doar un vis frumos pentru copiii acestora şi se răsfrâng asupra lor prin faptul că au cam uitat să mai vorbească româneşte.

Probleme cu limba in scoala cu mass-media si cu autoritatile


„Probleme sunt multe… nici nu ştiu de unde să încep. Este problema cu limba, unde încă nu am reuşit să introducem limba în şcoli, avem problemă cu mass-media, pentru că nu avem posturi radio şi tv în limba română, apoi colaborarea cu autorităţile locale nu este la nivelul la care ne aşteptăm. Sunt lucruri care trebuie rezolvate într-un timp cât mai scurt, pentru că vă daţi seama, copiii mici care trăiesc la oraş nu mai vorbesc limba română, cei care sunt la sate mai izolate mai pastrează tradiţia, dar cu cât sunt mai aproape de oraş, de civilizaţie, cu atât mai repede se pierde identitatea”, ne-a spus Predrag Balaşevici, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia.

Ambasadorul Romaniei in Serbia: “Nimeni nu vrea nimic de la Serbia decât ce au sârbii în România”

Şi pentru că a fost o seară important pentru români, de la eveniment nu putea lipsi ambasadorul României în Serbia. Pentru cei care încă nu au înţeles ce anume vor românii de dincolo de Dunăre, diplomatul a adăugat: “Nimeni nu vrea nimic în plus de la Serbia decât ce au sârbii în România.  

Posibilitatea să se considere ceea ce sunt, posibilitatea să meargă la biserică să-şi asculte slujba în limba pe care-o vorbesc, să aibă manifestări culturale şi mă opresc aici, pentru că educaţie şi comunicare în limba lor, în această zonă, nu există. Sunt posturi locale care transmit folclor sau una, două care transmit ştiri în sârbeşte pe care le transmit într-o română pe care trebuie s-o respectăm (…) Cel mai mult au nevoie de identificare a ceea ce sunt. Eu sunt convins că şi Serbia întelege ca asta e problema principală şi nimeni n-are dreptul să îngrădească acest drept”.

 Cea mai frumoasă româncă aleasă în festival nu prea ştie română

Din programul Festivalului organizat, miercuri seară, a fost aleasă şi cea mai frumoasă româncă. Pentru Maja Udilovici, câştigătoarea locului I, a fost cam dificil să ne vorbească în limba română, fiind ajutată de mama ei. Am reuşit să aflăm până la urmă că are 18 ani, este din Korbovo şi se pregăteşte să dea la Arhitectură. Este dovada clară că pentru cei mici româna pare a fi o limbă străină.

Pedrag Balasevic: “trebuie să avem şi scoli, şi mass media”

„Vorbim de români de aici care niciodată nu au beneficiat de nişte drepturi. Cei vârstnici care au trăit într-o perioadă unde nu s-a vorbit de drepturi şi acuma să se deschidă nişte uşi unde aveţi drepturi să vorbiţi, să cereţi… ei poate nu simt atât de bine, cât simt cei tineri astăzi, care poate nu vorbesc aşa de bine limba, dar simt că trebuie să primească de la stat drepturile ce li se cuvin. Aşa că probabil, cei bătrâni sunt tristi pentru că nu se mai vorbeste limba, dar nu au simţul ăla pe care îl avem noi azi, când noi trebuie astfel să ne păstrăm identitatea, nu numai în familie, în casă, unde o vorbim, ci trebuie să avem şi scoli, şi mass media”, a mai spus Predrag Balaşevici, unul dintre organizatorii evenimentului.