Actuala guvernare liberal-democrată a promis că Republica Moldova va continua să participe la acţiunile prevăzute în planul individual de Parteneriat Republica Moldova-NATO.

Voce: „NATO este o organizaţie care apără securitatea Europei, o ţine. Şi NATO este o organizaţie care ţine pacea în Europa”.

Valentina Ursu: „Unde se termină hotarul NATO?”

Voce: „Hotarul NATO se termină la România , adică pe Prut, la graniţă cu Moldova”.

Valentina Ursu: „Dumneavoastră, iată, trecând deseori hotarul aici la Prut, vedeţi altă Românie, decât cea care a fost când adera la NATO?”

Voce: „Prima – libera deplasare în Europa. Al doilea – securitatea României, sigur s-a întărit. Acuma oamenii şed fără grijă că ruşii pot să întreprindă ceva contra lor. Sunt liniştiţi. Ştiu că n-a să-i deranjeze nimeni şi n-a să-i ameninţe, şi, mă rog, nivelul de trai o crescut, o venit investiţii străine, economia se dezvoltă, în orice caz, mai bine ca până la intrarea în NATO”.

----------------------------------------------

Despre relaţiile din trecut şi de perspectiva dintre Moldova, un stat neutru, şi structurile euroatlantice vorbim la acest șfârşit de săptămână. Pentru că se spune că percepţia este foarte aproape de realitate, Europa Liberă a căutat să afle ce cred moldovenii despre Alianţa Nord Atlantică. 

 „Auzim noi despre NATO, NATO, NATO...”;

„E foarte puţină informaţie...”;

„Puţin noi ştim despre NATO...Mai mult să ştie oamenii despre cuvântul ista măcar...”;

”Nu ştiu nimica...”;

„N-am auzit nica...”;

„N-am auzit...”;

„Dacă eu nu mă pricep în NATO ista, ce să grăiesc degeaba...”

„N-am auzit... n-avem când asculta şi eu muncesc...”;

„Nici o idee n-am...”;

„Vă rog să mă scuzaţi, nu ştiu...”;

„Mai ghine daţi la unul mai învăţat...”;

„NATO? E un bloc militar. Creat în 49, cu scopul de-a lupta împotriva Uniunii Sovietice.”

„Nu suntem noi bine informaţi despre asta...”;

„Nu cunosc despre NATO”;

„Eu ascult radiotocika şi televizorul, da nu sunt informată...”;

„Să vă dau aşa un răspuns aşa ok, mai ferm, nu pot să vă spun.”

„N-avem televizor şi n-am auzit...”;

 „I-ascultă baba, da nu pre înţelege...”;

„Nu prea se vorbeşte...nu prea se aude...”;

„Desigur spirituale, pentru stat...”;

„Suntem o ţară neutră, nu avem nevoie nici de NATO, nici de partea de Est, nici de partea de Vest...”;

„Ce, până amuia Rusia nu o ajiutat mult pe Moldova? NATO nu o ajutat...Eto voienâi blok...”;

„Despre NATO? Nu despre NATO nică...”;

„Ne-o inundat ruşii din toate părţile şi dacă nu o să ne susţină NATO, suntem pierduţi...”;

„Să fim sub o aripă mai puternică...”;

„Trebuie să fim în alianţă militară, numaidecât!”

„Ruşii de ce sunt contra ca noi să aderăm şi la NATO şi la Uniunea Europeană? Ei ştiu că dacă aderăm, gata, Moldova este pierdută pentru ei...”;

„Parcă Rusia e cel mai mare duşman...”;

„NATO a venit în Europa. Mai multă speranţă către viitor...Să avem mai mulţi aliaţi...”;

„ Eu contra să fie Moldova membru...”;

 „Cândva era sperietoare. Asta-i organizaţie serioasă. Şi ajutor, sprijin, e militar blocul, da, mă rog, are un prestigiu...”;

„Putem să ne aderăm la NATO, la Eurosoiuz, altfel n-are să şie tolk nică ...”;

„Moldova dacă nu-i în Europa..., să fie în Europa întăi, şi-apoi pe urmă în NATO...”;

„Moldova e de dorit să intre în NATO...Nu cred că e o sperietoare şi e o favoare. Mai bine ar fi dacă ar fi membră a NATO”.

„Dacă ar fi în NATO, eu cred că Moldova ar fi condusă de NATO”.

Au fost părerile unor trecători, întâlniţi ocazional în stradă. Puţini dintre ei cunosc că de câţiva ani NATO a ajuns la Prut. Apartenenţa României la Alianţa Nord Atlantică, conform experţilor, a atras investiţii străine de opt ori mai mari în fiecare an, decând ţara vecină a devenit membru.

Expertul militar Iurie Pântea, de la Institutul de Politici Publice confirmă că, deocamdată, moldovenii nu îmbrăţişează ideea unei eventuale aderări a Republicii Moldova la Alianţa Nord Atlantică: „Este barometrul de opinie publică. Din an în an noi vede, observăm aceeaşi discrepanţă majoră”.

Valentina Ursu: Între dorinţa oamenilor de a merge spre UE şi spre NATO.

Iurie Pântea: „Între dorinţa oamenilor de a merge spre Uniunea Europeană şi dorinţa oamenilor de a se integra în NATO. Practic, toată Uniunea Europeană percepe aceste ambele instituţii ca parte a unui singur sistem. Din cauza că este un singur sistem care se bazează pe aceleaşi valori, urmăreşte aceleaşi obiective, în general este ceva, care este într-un fel indispensabil unul de altul. 

Există excludere din această situaţie, dar cred că pentru noi trebuie să dăm dovadă de inteligenţă deosebită pentru ca să vedem care, totuşi, sunt cazurile acestea şi în ce măsură contribuţia unui stat declarat neutru, deci, este destul de importantă pentru însuşi NATO. În cazul nostru, cred că, această intelegenţă nu există, noi nu înţelegem diferenţa. Pentru mine este..., mă doare foarte mult, atunci când noi vorbim despre NATO, vorbim cu mesajele politice, care vin complet din alte state. ”

Valentina Ursu: Din Est.

Iurie Pântea: „Da, din Est, da. Noi vorbim despre NATO pornind de la percepţiile care sunt la...

Valentina Ursu: Moscova...

Iurie Pântea: „...alte televiziuni decât cele europene...

Valentina Ursu: ... a cele ruseşti.

Iurie Pântea: „... din alte state, decât ale noastre, cu alte voci, cu alte mesaje, cu alte preconcepţii decât sunt ale noastre. Asta pe mine mă îngrijorează foarte mult. Eu nu cred că noi trebuie să gândim cu capul Moscovei, sau cu capul Federaţiei Ruse. Noi trebuie să ne gândim cu capul nostru. Să încercăm să cugetăm, să ne gândim care este locul nostru, unde... Eu nu consider, că dacă noi o să încercăm să luăm din două părţi, în acelaşi timp, fără să avem capul nostru şi mintea aşezată, noi o să ajungem undeva”.

Valentina Ursu: Acesta ar fi motivul că NATO e privit ca o sperietoare? Doar un bloc militar şi punct?

Iurie Pântea: „Eu cred că da. Este, deocamdată, o mare distanţă dintre ceea ce noi dorim să fim şi unde noi suntem, cum trebuie s-o parcurgem. NATO, în primul rând, este un concept de securitate colectivă. Adica, când cetăţeanul se gândeşte nu numai la securitatea lui personală, a buzunarului, a casei, a copiilor sau a familiei sale, dar şi la securitatea colegilor săi, locului său de lucru, scării sau apartamentelor, casei, străzii, statului si aşa mai departe; şi atunci încă să te mai gândeşti la securitatea cea a oamenilor faţă de care el este responsabil, sau cu care el împărtăşeşte valori comune. Asta este. Noi suntem prea egoişti, individualişti, aşa... nu, mai mult aş spune egoişti, când ne gândim la securitate, pe când conceptul NATO este complet altceva”.

Valentina Ursu: Dar cine ar avea nevoie: NATO de Republica Moldova, sau Moldova de NATO?

Iurie Pântea: „Asta este, cred că o întrebare evidentă. NATO nu-şi impune securitatea nimănui. Nu NATO are nevoie de securitatea Moldovei. Nu. Asta noi.”

Valentina Ursu: Da odată cu schimbarea guvernării ar putea să se schimbe şi percepţia?

Iurie Pântea: „Eu cred că asta este încă o cale lungă de parcurs. Nu guvernarea estea cea care determină partea aceasta. Este însăşi populaţia. Nu cred că guvernarea poate să schimbe mentalitatea societăţii în foarte scurt timp. Ea poate să contribuie la asta, poate să creeze nişte condiţii, când cetăţeanul ar avea posibilitatea să compare, asta este modul de percepţie din diferite părţi şi care este pentru mine cel mai bun. Dar guvernarea nu poate să schimbe mentalitatea omului”.

-------------------------------------

L-am invitat în Studioul Europei Libere de la Chişinău pe deputatul Partidului Democrat, Oleg Serebrian, pentru a discuta despre NATO, pentru a afla dacă organizaţia rămâne garantul securităţii Est-europene. Or, deocamdată, în societate se discută tot mai mult că cele patru componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană nu ar avea o viziune clară, o viziune comună asupra integrării euroatlantice.

Oleg Serebrian

Anatol Golea

Anatol Golea