Detalii noi în dosarul protestelor violente post-electorale din aprilie 2009 de la Chişinău. Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Artur Reşetnikov, a declarat după ce a fost audiat de procurori că în timpul protestelor urma să fie asasinat şeful statului, liderul comunist Vladimir Voronin. Reşetnikov se numără prin cei care susţin că România a fost implicată în acţiunile de protest.

În primul rând este bine să se ştie că Artur Reşetnikov a servit Partidul Comuniştilor încă din studenţie. În 2001 el era reprezentantul PCRM la Comisia Electorală Centrală.

Presa de la Chişinău a scris că Reşetnikov ar fi nepotul soţiei liderului comunist Vladimir Voronin. El a preluat funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova la 1 noiembrie 2007, fiind confirmat în această funcţie de către Parlament, prin votul deputaţilor comunişti şi creştin-democraţi.

Miercuri, Artur Reşetnikov a fost audiat de către procurori în calitate de martor în dosarul "7 aprilie 2009". După ce a fost anchetat, el a declarat jurnaliştilor că Voronin urma să fie asasinat pe 7 aprilie 2009:

„În urma măsurilor informative şi contra-informative pe care le-a desfăşurat Serviciul de Informaţii pe data de 7 aprilie au fost obţinute informaţii că ar putea avea loc o tentativă de asasinare a preşedintelui Vladimir Voronin".

Fostul şef al Securităţii a evitat să spună de către cine urma să fie asasinat Voronin şi de ce face aceste dezvăluiri abia acum. Ca şi Vladimir Voronin, el a acuzat România că ar fi fost implicată în protestele violente din aprilie:

„Noi am primit informaţii că, sub pretextul unei sărbători de aşa-zisă Unire a României, care trebuia să fie sărbătorită pe data de 27 martie, un număr foarte mare de tineri din statul vecin urma să vină în Moldova şi să sărbătorească cu lozinci antistatale gen „Basarabia, pământ românesc!” şi „Unire!”... Erau informaţii că ei ar fi putut să rămână în continuare în Moldova pentru perioada următoare. Peste o săptămână urmau să aibă loc alegerile parlamentare. După calculele noastre, urmau să vină aproximativ 2000 de astfel de tineri din statul vecin".

Aşa a explicat Reşetnikov limitarea accesului cetăţenilor români în Republica Moldova în acea perioadă.

După devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului de la Chişinău, liderul comunist Vladimir Voronin a acuzat România de implicare în acţiunile violente şi l-a expulzat pe ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu.

Ulterior, procurorul general din perioada guvernării comuniste, Valeriu Gurbulea, a exclus această ipoteză, dar liderii comunişti şi-au menţinut acuzaţia împotriva statului vecin.

Ipoteza că România ar fi fost implicată în vandalizarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului de la Chişinău a apărut după ce un tânăr protestatar a arborat, pe 7 aprilie, tricolorul românesc pe clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova. E important să se ştie, însă, că acel tânăr a făcut parte din grupul de protestatari care a negociat în acea zi cu ex-deputatul comunist, Vladimir Ţurcan, arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului.

 Steagul UE, arborat de protestatarii de la Chişinău

VLADIMIR ŢURCAN: „Au fost trei băieţi tineri şi doi mai în vârstă, de vreo 40-45 de ani. Dumnealor au spus: - Noi vrem să vă punem o condiţie. Propunem ca să fie arborat drapelul UE deasupra clădirii Parlamentului, ca să fie un semnal pentru protestatari ca ei să se calmeze. Eu am spus: - Bine, dacă-i aşa – eu sunt de acord. Cel care a fost iniţiatorul (Ion Galaţchi, care avea doar 17 ani – n.n.) şi care a arborat drapelul UE era identificat. El era reţinut, dar nu pentru că a arborat acest drapel, deoarece faptul arborării drapelului UE nu este crimă. El era reţinut pentru faptul că anume el, împreună cu alt grup (condus de Dragoş Musteaţă de 19 ani – n.n.) au arborat drapelul României pe Preşedinţie".

Ceva nu se leagă, însă, aici. Vladimir Ţurcan insistă că a negociat cu tinerii arborarea doar a drapelului UE pe clădirea Parlamentului.

Noi am mai descoperit însă, un participant la negocierile cu Vladimir Ţurcan. Este vorba de colonelul de poliţie în rezervă Sergiu Tataru, fost combatant în războiul de la Nistru din 1992. E straniu că ex-deputatul comunist, generalul Vladimir Ţurcan, a preferat să negocieze oprirea mulţimii cu nişte copii – unul de 17 şi altul de 19 ani şi nu cu un ofiţer de poliţie care a luptat la Nistru.

SERGIU TATARU: „Am fost una din persoanele care a negociat cu Dl Ţurcan... exact cum stau în faţa dumneavoastră acum. Adevărul e unul! Am fost contactaţi de un colonel de la primul etaj, precum că suntem invitaţi la negocieri sus...

Reporter DW: - Doi aţi mers?

- Doi dintre combatanţi. În acel moment doi dintre tineri, pe care noi nu-i ştiam, au dorit să meargă cu noi. A apărut domnul Ţurcan. I-am explicat că noi, combatanţii am format deja cordonul. I-am spus aşa: - Domnule Ţurcan, în mulţime provocatorii vorbesc să intre în Parlament şi să omoare poliţiştii. Dumnealui se uita la mine, dar parca nici nu ma vedea, nici nu mă auzea. El se tot adresa celor doi tineri care erau cu noi. Tinerii au cerut să fie arborate ambele drapele...

Reporter DW: Deci acolo s-a vorbit de ambele drapele: de cel al României şi al UE?

- Exact! Eu iar intervin: D-le Ţurcan, nu trebuie să vă intereseze acum pe Dvs arborarea drapelelor. Repet, există pericolul să moară multă lume! Parcă nici nu mă auzea. Atunci i-am spus în faţă că de tot ce se întâmplă afară este responsabil el, tovarăşul Voronin şi toată gaşca de comunişti”.

În decembrie 2009, Vladimir Ţurcan şi alţi trei deputaţi comunişti s-au desprins de Partidul Comuniştilor şi au preluat conducerea Partidului Moldova Unită – un partid extraparlamentar. S-a plasat pe stânga eşichierului politic, dar nu atacă actuala guvernare liberal-democrată.