Institutul Fratii Golescu pentru relatii cu romanii din strainatate va invita pe data de 15 februarie 2010 ora 18:00 la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman pentru a participa la vernisajul expozitiei de fotografii a dlui.VASILE BACU : Tinutul Herta

In Ţinutul Herţa, plasa Herţa din fostul judet Dorohoi, viaţa curgea molcom, оntre zilnici treburi gospodareşti si îndeletnicirile agricole. Nu se оntоmplă mare lucru, iar evenimentele, din fericire, ocoleau ţinutul. Pictorul Arthur Verona (1868-1946) care a trăit şi a creat în tirgul Herţei îi spunea, tandru, „raiul meu”.

Aici se născuse pe 1 martie 1788 Gheorghe Asachi, chiar de „ziua Sfintei Dochii, humonima cu Dachia sau Dacia”, cum zicea el. Un eveniment trebuie să fii fost prezenta în 1808 a mitropolitului Moldovei, venit să sfinţească biserica „Sf. Spiridon”. Reclădită din zid, biserica domnească ridicată din lemn la 1756 şi declarată în 1894 catedrala ortodoxă românească. Herţenii nu erau însă indiferenţi la nevoile ţării, de vreme ce оn 1877 au sprijinit aşa cum au putut, efortul de război, lucrând 112 falci si 36 prajini de pământ în folosul celor 87 de familii de rezervişti din ţinut. Tot atunci, satele Movila si Marmorniţa au dat oştirii 28 de cămăşi, 15 servete si 125 coţi de pânză.

După anexarea unei părţi a Moldovei de către Austria, localităţi din fostul Ţinut al Cernăuţilor rămase după 1775 în hotarele Moldovei continuă să figureze administrativ sub aceeasi denumire, pentru ca după 1789 să primească denumirea de Ţinutul  Herţa. Оn 1939 Herţa avea încă peste 92% populaţie românească (potrivit Anuarului statistic al Romвniei.)

Ţinutul nu a făcut parte din оnţelegerea sovieto-germană cunoscută drept ”Pactul Ribbentrop-Molotov” şi nu este menţionat în Nota ultimativă a sovieticilor din 26-27 iunie 1940. Şi atunci, cum a ajuns Herţa în componenţa U.R.S.S. şi acum a Ucrainei ?

În dimineata zilei de 29 iunie 1940 tancurile armatei roşii ocupă prin surprindere Herţa. Capitanul Ion Boros, Bateria 5 a Regimentului 16 Artilerie оncearcă sa le oprească înaintarea, argumentând că zona nu fusese cedată prin convenţie. Este mitraliat, împreună cu sublocotenentul (r.) Alexandru Dragomir şi soldatul Iancu Solomon. Dragomir, rănit grav la picioare, ar fi putut fi salvat, dar sovieticii i-au interzis medicului romвn să-l panseze. Moare, peste o jumătate de oră, din cauza hemoragiei. Sovieticii trec cu tancurile peste tunurile romвnilor, dar la 11 km. de Herţa, în punctul numit Stejarul Scorburos оi aşteptau trupe ale Regimentului de Artilerie Bacău. Comandantul regimentului, colonelul Bota ordona foc de avertisment. Surprinse de hotărârea românilor, trupele bolsevice se opresc şi declară că „au greşit”. Greşeala a ramas. ( Pe data de 28 iunie 1940 regele Carol al II-lea notase оn Jurnal: „...dupa cum m-am asteptat, U.R.S.S. nici nu vrea să stea de vorbă pe chestiunea Herţa”. „Eliberatorii” оncep оnca din 16 iulie 1940 arestările şi deportările. (Printre cei deportaţi este şi Avasiloaie Ilie, de 3 ani, din satul Hreatca...)

Pe data de 7 august 1940 Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. оmparte teritoriul R.S.S. Ucrainiene in 23 de regiuni, formвndu-se şi regiunea Cernăuţi, incluzând marea majoritate a asezărilor din plasa Herţa a fostului judeţ Dorohoi.

Începând din vara anului 1944, după cea de-a doua „eliberare” sovietică, românii din Ţinutul Herţa sunt la abandonaţi teroarei roşii, martirizaţi prin оntemniţare, tortură, gulaguri, „deschiaburiri”, înfometare dirijată, deportări. Geografia genocidului cuprinde lagărele de muncă de pe ţărmurile Mării Albe, regiunea lacului Onega minele de cărbune din Donbas, coloniile de muncă silnică din Karelia, Siberia. Puţini supravieţuiesc; şi mai putini revin acasă.

Satul Frunză este şters de pe faţa pământului prin bombardare. Satul Tanţeni este depopulat, locuitorii săi fiind deportaţi într-o regiune sudică a Ucrainei.  (Există supravieţuitori care s-au întors la baştină.)

Pe data de 7 septembrie 1946 Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainiene adoptă „Decretul cu privire la păstrarea ( sic! ) denumirilor istorice”. Denumirile aşezărilor, nume păstrate vreme de veacuri, sunt schimbate. Satul Culiceni, de exemplu, sat atestat documentar оncă din 1575, devine prin aplicarea decretului : Kulikivka. Pe data de 1 decembrie 1946, оn conformitate cu оmpărţirea teritorial administrativă R.S.S. Ucrainiene, Ţinutul Herţa devine raionul Herţa, cu 24 de soviete săteşti.

Bustul lui Asachi este distrus, dar reapare, оmpreună cu o placă memorială pe peretele bibliotecii raionale, cinstindu-l pe (o superba expresie a „internaţionalismului” oniric...)  „scriitorul romвn si moldovan care a militat pentru prietenia оntre popoarele rus şi ucrainian”. Ave...

În Herţa trăiesc cca. 32.000 români în sate compacte (există un singur sat ucrainian). Ziarul „Gazeta de Herţa” se tipăreşte în limba română. Orchestra populară „Plaiul Herţei” funcţionează în cadrul Casei de Cultură Herţa. Corul de copii „Osana” activează la biserica „Sf. Spiridon”.

Vasile Bвcu s-a născut în satul Oprişeni, Hliboca, regiunea Cernăuţi. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Cernăuţi (limba şi literatura română) şi Facultatea de Drept a Institutului Bucovinean. A lucrat оn redacţia ziarului “Zorile Bucovinei” (redactor si foto reporter). Redactor şef al “Gazetei de Herţa” (din anul 1995) şi editor de carte românească.

Vasile Bвcu este preşedinte interimar al “Societăţii pentru cultura românească Mihai Eminescu” Cernăuţi.

“Ţinutul Herţa... Această palmă de pămвnt cu dealuri, livezi şi codri seculari a dat neamului romвnesc nume de referinţă: „deschizătorul de drumuri” Gheorghe Asachi, „cel mai оnvăţat dintre romвni” Vasile Bogrea, pictorii familiei Verona... Tăvălugul istoriei nu l-a cruţat. Dezmăţul sovietic, deznaţionalizarea, deportările în Siberia şi alte locuri de nepătruns ale Rusiei, colectivizarea... În spatele fiecărui cuvânt enumerat în fraza anterioară se ascunde necazul şi lacrimile românilor băştinaşi, vinovaţi fără de vină, care au suferit pe pielea lor evenimentele de tristă pomină.

Totuşi, acest ţinut este binecuvântat de Bunul Dumnezeu! Prin munca şi răbdarea lor oamenii şi-au păstrat limba maternă, portul, datinile şi obiceiurile. În fiecare an în satele noastre se ridică case noi, adunând mijloace, mână de la mână,  creştinii edifică biserici, paraclise. Tinere generaţii de cântăreţi, meşteri, poeţi, profesori menţin nestinsă făclia iubirii de neam, apar ziare, se editează cărţi. Iar aceasta înseamnă că avem un viitor. Şi mă bucură faptul că am putut şi eu cât de cât contribui la descătuşarea acestui izvor de apă vie. Chiar şi prin aceste modeste imagini”.

Invitaţii vernisajului : prof. dr. doc. Ion Gherman (preşedinte, Societatea Culturală Ţinutul Herţa) şi Gheorghe Marina (coordonator, Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei).

Institutul Fraţii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicată relaţiilor cu românii din străinătate. Ce facem ? Concursul “ Ars adolescentina”, оn colaborare cu Radio Moldova, Chisinău ( 9 ediţii ); premianţii primesc o “călătorie оn ţară”, adică aici, în ţara noastră şi a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblăm şi colindăm” în Slatina, în dreapta Tisei, în colaborare cu Clubul maramureşenilor din dreapta Tisei ( 9 ediţii ). Dăm o mână de ajutor la înălţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Şi alte multe si mărunte.

Despre Muzeul Ţăranului Român nu e nevoie să spunem nimic; e zi de zi prezent оn viaţa noastră bucureşteană şi nu numai. Ştiaţi că s-a născut în anul 1907 dintr-o idee pe care Alexandru Tzigara Samurcas a dus-o cu devotament pвna la capăt ?

Multumiri  dlor. Adrian Darabana si Valentin Eliseu.
Intrebari ? 0721/242-932  sau fratiigolescu@yahoo.com

Proiectul “Romвnii din vecinătatea imediată” este susţinut de Fundaţia Naţională pt. românii de pretutindeni, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, Organizaţia Studenţilor Basarabeni Bucureşti şi Liga Studenţilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei .

Parteneri media : Romanian Global News, Basarabeni.ro, Familia română.