In R. Moldova, batalia simbolurilor continua. Unii vor sa le demonteze odata si pentru totdeauna pe cele comuniste, altii refuza categoric aceasta idee, iar cei din a treia categorie, indecisii, stau inca pe tusa si se mai gandesc. Dar mai există şi alte simboluri si date esenţiale, la care ar trebuie să reflectăm mai mult.

12-13 iunie 1941 le aminteste tuturor, inca o data, de deportarile basarabenilor in „Siberiile de gheata” si de suferintele poporului nostru in ceea ce poate fi numit Katynul basarabean. De aici pana la a intelege istoria si actiunile pe care trebuie sa le faca urmasii nu ar trebui să fie decat un pas. Unul decisiv si important, pe care un popor si oamenii sai politici poate sau nu, vrea sau nu, decide sau nu, sa il faca. Repet, depinde de fiecare in parte şi apoi, de toţi împreună. 

Despre momentul 12-13 iunie 1941 discutam, doamnelor si domnilor, in aceasta emisiune, de la Bucuresti, cu istoricul Dorin Matei, directorul revistei „Magazin istoric”, dar nu inainte de a pune pe post un interviu pe care l-am realizat in editia „Matinalul-ui de weekend” de la Radio Romania Actualitati, sambata dimineata, cu presedintele Republicii Moldova – Mihai Ghimpu. Vorbim în acest interviu despre viitorul AIE, despre alegerile si referendumul din toamna, dar si despre condamnarea comunismului in RM.

In a doua parte a emisiunii aflati insa o alta parere despre simbolurile comunismului, cea a scriitorului basarabean Vasile Ernu, autorul cartilor „Nascut in URSS” si „Ultimii eretici ai imperiului”. Aflati de ce considera el ca „în RM se pierde foarte multa energie pe batalii simbolice”.

DESFASURATOR:

I. Ascultati in cateva secunde interviul pe care l-am realizat la Radio Romania Actualitati cu presedintele Republicii Moldova  – Mihai Ghimpu, alaturi de colegul meu Gabriel Basarabescu. Discutia a fost retransmisa in cadrul triplex-ului Radio Romania Actualitati – Radio Moldova -Vocea Basarabiei care are loc in fiecare sambata cu incepere de la ora 07.45 si este retransmis in cadrul emisiunii MAI APROAPE DE EUROPA (sambata – ora 18.00 si 23.00, reluare).

II. 12 iunie 1941, se împlinesc 69 de ani de la primul val de deportări în Siberia a basarabenilor şi bucovinenilor. Apogeul terorii a fost noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Pentru deportarea din acea noapte istoricii spun că au fost alocate 1315 vagoane, situate în diferite gări de pe tot cuprinsul Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Supravieţuitorii spun ca între 70 şi 100 de persoane trebuiau să împartă un vagon de marfă timp de aproape trei săptămâni cât dura drumul până la destinaţia finală, în condiţii absolut insuportabile. Norma zilnică de apă era de 200 ml, dar unor deportaţi li se dădea în loc de mâncare doar peşte sărat, afirmă cei trecuţi prin acest calvar al istoriei. Familii întregi au fost dezmembrate după bunul plac al NKVD-ului sovietic. Astfel, capii de familii erau trimişi în lagăre de concentare, iar membrii familiilor lor – în localităţi speciale pentru „strămutaţi” în regiuni din Kazahstan sau din Siberia Centrală. Unii n-au mai ajuns la destinaţie, iar alţii nu s-au mai întors niciodata din “Siberiile de gheaţă”. Cei puţini, care au supravieţuit ca prin minune în condiţii de viaţă mizerabile şi climă aspră, îşi amintesc cu spaimă de acele clipe grele ale vieţii lor, dar şi ale istoriei neamului nostru.

Asupra acestui subiect am discutat astăzi, cu istoricul Dorin Matei, directorul revistei „Magazin istoric” de la Bucureşti. Aflati ce crede el despre acest „Katyn basarabean”. Dorin Matei afirmă că, din păcate, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au ştiut să atragă atenţia lumii întregi asupra suferinţei lor, aşa cum au făcut-o ungurii, polonezii sau ucrainenii.

III. „In RM se pierde foarte multa anergie pe batalii simbolice”- de aceasta parere este scriitorul Vasile Ernu, autorul cartilor „Nascut in URSS” si „Ultimii eretici ai imperiului”. Un basarabean care a venit in anii 90 la studii la studii la Iasi si care nu s-a mai întors înapoi. Mai mult, astazi Vasile Ernu este cetatean roman cu acte in regula. Cu toate acestea, el nu uita de unde a pornit. Si nu uita mai ales URSS-ul despre care a scris „intr-o forma care a prins la public”, cum spun unele voci. Desi, unii il cred un nostralgic dupa vremurile si Patria sa de alta data – URSS-ul – cum recunoaste scriitorul insusi, Vasile Ernu demonteaza aceasta parere in interviul pe care ni l-a acordat cu ocazia târgului de carte Bookfest de la Bucuresti. Aflati in cele ce urmeaza de ce afirma scriitorul ca nu intelege clar „care sunt mizele proiectului UE” sau de ce ii pare „absurd sa se rafuiasca cu istoria”. De asemenea, ascultati si de ce spune Vasile Ernu ca „viata e prea scurta pentru a ne permite sa murim prosti” sau de ce crede el ca in RM sunt „prea multi patrioti si prea putini cetateni”. Asadar, sa-l ascultam pe Vasile Ernu.

IV. De la inceputul anului, studentii basarabeni aflati la studii in Romania au adunat si au trimis numeroase loturi de carte peste Prut. Ei spun ca in R. Moldova se resimte o lipsa acuta de carte romaneasca, in special in localitatile rurale. Ultima actiune a fost initiata de către Asociatia Tinerilor Basarabeni din Iasi care a trecut Prutul in aceste zile si a donat circa 500 de carti la gimnaziul Internat din Ungheni. Cum au fost intampinati studentii din Iaşi de catre copiii de la aceasta scoala, aflati dintr-un reportaj pe care l-am realizat alaturi de Anastasia Condruc.