Liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni ar putea avea scenariul intrării în zona Shengen a României. De această părere este fostul consilier prezidențial, Dan Dungaciu.

El spune că chiar dacă autoritățile RM vor îndeplini punctele prevăzute de planul de acțiuni ,,se va hotărâ la nivel politic". Asta este și marea diferență între planul de acțiuni și foaia de parcurs ,,deci RM se află încă în capcana deciziei politice, și lucrul acesta nu trebuie să fie neglijat", spune Dugaciu.

,,Fiindcă uitați-vă ce i s-a întâmplat României cu spațiul Shenghen, din punct de vedere tehnic toate rapoartele erau pozitive, România îndepliniseră tot ce avea de făcut pentru spațiu Shenghen, dar a venit un vot politic, o observație negativă" mai adaugă fostul consilier.

În foaia de parcurs pe care a primit-o Ucraina în 2010, este stipulat ce se va întâmpla dacă condițiile vor fi îndeplinite, pe când în planul de acțiuni primit de RM acest lucru nu este stipulat.

Totuși, comisarul UE, Cecilia Mamstrom a dat asigurări că denumirea documentului, nu este un motiv pentru îngrijorare.

,,Vreau sa vă spun că defapt criteriile de care am vorbit si care se regăsesc în acest plan de acțiuni sunt absolut identice pentru toate țările. Fie că vorbim despre un plan de acțiune sau foaie de parcurs, însă conținutul este același, n-o să fie niște condiții speciale pentru Republica Moldova. Și vă asigurăm că și criteriile de evaluare, procedura de monitorizare va fi exact aceleași care le avem pentru toate țările."

Dincolo de explicaţiile diplomatice ale Comisarului european pe marginea diferenţei dintre planul de acțiuni și foaia de parcurs, Dan Dungaciu explică care este diferența dintre aceste doua documente.

,,Ca să obții liberalizarea vizelor trebuie să faci următoarele lucruri, și pentru fiecare stat în parte se negociază cu guvernul respectiv, guvernul își asumă și mergem mai departe. Ei, în anumite cazuri Uniunea Europeană spune așa: dacă dvs veți face aceste lucruri, nu mai votăm politic dacă liberalizăm vizele, ci ve-ți obține liberalizarea. În cazul RM lucrurile nu au stat așa, și asta este diferența între plan de acțiuni și foaie de parcurs. "

Planul de acțiuni primit prevede realizarea unor reforme ample cum ar fi reformarea instituțiilor de drept, combaterea corupției, asigurarea securității frontierelor- reforme pe care Republica Moldova încearcă să le facă de mulți ani.

Totuși Prim-ministrul, Vlad Filat și ministrul de externe, Iurie Leancă se arată convinși că până la sfârșitul anului 2012 vom putea circula liber în UE fiindcă o mare parte din reforme au fost deja îndeplinite.

Iurie Leancă

,,Din planul de acțiuni, cred că, așa estimativ, 60-70 la sută deja am realizat. Această temă pentru acasă într-un an și jumătate o vom îndeplini."

Însă, șeful adjunct al Departamentului Integrare Europeană din cadrul Ministerului de Externe, Eugen Caras, spune că planul de acțiuni prevede mai multe etape de acțiuni, reușita cărora va fi apreciată de experții europeni.

"Prevede 2 etape, prima cea vizavi de aprobarea legislativă de către RM a actelor care ar permite o convergență cu actele legislative ale UE, și etapa a doua- implementarea acestor prevederi legislative."

Iar reformele sunt destul de ambițioase, adaugă Caras.

,,Sunt niște reforme foarte ambițioase care urmează a fi efectuate- reforma MAI, reforma Serviciului de Grăniceni, reforma altor instituții de forță din Republica Moldova, reforma justiției per ansamblu- sunt niște lucruri foarte voluminoase și ambițioase."

Realizarea aceloraşi reforme le-au luat Albaniei şi Bosniei şi Herţegoninei 3 ani de zile.

În opinia directorului Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, Moldova s-ar putea descurca în minim 2 ani, îndeplinirea la timp a prevederilor stipulate vor permite guvernului să facă unele presiuni asupra partenerilor europeni pentru a facilita procesul sau a diminua durata acestuia.

,,Eu cred că acest lucru nu este un impediment major pentru noi, și nu va fi un impediment atâta timp cât RM, autoritățile sale vor menține un ritm corespunzător de realizare a acțiunilor prevăzute în plan. Astfel încât noi să creem o presiune pozitivă asupra UE, ca statele UE să i-a cât mai curând posibil decizia de liberalizare a regimului de vize cu noi."

Și Iurie Leancă, ministrul de externe a declarat în mai multe rânduri că Republica Moldova poate miza în facilitarea acestui proces pe deschiderea și susținerea din partea Uniunii Europene. Însă, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan este de altă părere.

,,Moldova nu a putut să fie și nu va fi nicio excepție în abordarea Uniunii Europene, deci noi suntem de aceiași măsură, la acest subiect, cu țările din Balcanii Occidentali, cu țările din Europa de Sud- Est, care la fel sunt în proces de implementarea reformelor pentru a putea beneficia de regim liber de vize. Sunt niște etape, niște trepte pe care obligatoriu trebuie să le treacă RM, și până n-am să realizăm un șir de reforme concrete, și administrative și legislative nu putem să sperăm."

Până a ajunge la acel vot politic, Andrei Stratan mai evidențiază o problemă care ar putea să apară în îndeplinirea planului de acțiuni, aceasta este asigurarea securității frontierei pe porțiunea transnistreană. Pe care autoritaţile nu o văd drept piedică în procesul de liberalizare cu atat mai mult că planul de acțiuni nu se refera direct la ea.

Andrei Stratan

După finalizarea procesului de demarcare tebuie să fie organele constituționale abilitate cu funcție de control la frontieră. Autoritățile de la Chișinău vor delega aceste împuterniciri autorităților de la Tiraspol, vom întoarce ștampilele vamale și vom elibera suplimentar și ștampile pentru oficialitățile grănicerești din regiunea transnistreană"

Se întreabă Stratan.

Referinduse la planul de acțiuni, Dan Dungaciu mai adaugă că problema transnistreană ar putea apărea pe agenda de liberalizare a vizelor atunci când cetăţenii din partea stângă a Nistrului vor depune dosarele pentru obţinerea paşapoartelor biometrice.

,,La un moment dat cineva ar putea să spună ,,are vreo garanție RM că documentele care ajung la Chișinău pentru perfectarea pașapoartelor biometrice sunt legale?". Altfel spus documentele cetățenilor care trăiesc în transnistria. (Dacă se va ajunge la această logică s-ar putea să se întoarcă perspectiva, și să spună- ,,da, vrea RM liberalizarea vizelor, este un lucru important, dar pentru asta trebuie să reglemeteze chestiunea transnistreană.)"

O altă problemă de care s-a fript UE mai este și cea a corupției. La capitolul trei din planul de acțiuni apare ca condiție diminuarea corupției. Am întrebat-o pe directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Carașciuc, specialist în politici anti-corupție, cât de real este să îndeplinim această cerință în doi ani, aşa cum îşi propune guvernul.

,,Eu mă gândesc că aceasta va fi un impediment destul de mare, europenii încep a deschide mai clar ochii la ceea ce se întâmplă. Pe cât de real este de a realiza această reform? Eu mă gândesc, pe cât suntem noi de ambițioși, pe atât sunt și șansele noastre de a obține careva succese în acest domeniu. Noi trebuie să creem un cadru care va fucționa și legal și instituțional, care va diminua treptat corupția. Acuma cu părere de rău acest cadru nu funcționează."

Toate acestea se întâmplă pe fonul promisiunilor care au fost date cetățenilor că în 18 luni vom putea circula liber în UE. Comentatorul politic, Arcadie Barbăroșie spune cum ar putea să se resfrângă neîndeplinirea în termenul promis a acestor acțiuni, asupra relației dintre politic și societate.

,,Reforma justiției- nu cumperi judecători din altă țară, reforma Ministerului de Interne- nu aduci polițiști din Germania, aici trebuiesc gândite strategii bune pe durată lungă și acestea nu se fac în 2 ani de zile. Dacă planul nu va fi realizat în termenul de 2 ani- 2 ani jumate, politicienii ar trebui să răspundă. Desigur ei își asumă riscul, pentru că întradevăr sunt făcute promisiuni."

Realizarea acestora întru-un timp scurt capabil să satisfacă atât guvernul, cât şi cetăţenii este condiţionată de performanţa de care trebuie să dea dovadă autorităţile dar şi de stabilitatea politică, care astăzi este pusă încă sub semnul întrebării atât la Chişinău cât şi în Uniunea Europeană.

AUDIO