Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele care deţin funcţii publice şi de demnitate publică, nu a fost susţinut de Guvern.

Potrivit ministrului Justiţiei, Vladimir Grosu, noul proiect de Lege cu privire la CNI urmăreşte asigurarea independenţei instituţionale şi operaţionale a acesteia, prin excluderea controlului politic direct. În acest sens, se propune reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate în Centrul Naţional de Integritate, care va avea 30 de inspectori de integritate.

„Am înţeles că s-a discutat această chestiune la şedinţa Consiliului alianţei. Inspectorii de integritate vor avea puteri foarte mari. Dispare elementul administrării colegiale ale acestui sistem. Ţin să informez că această reformă nu avea avea suport la parlament şi va fi întors”, a declarat viceprim-ministrul Victor Osipov (PD).

„Nu a fost o idee năstruşnică a noastră. A fost un grup din experţi de la diferite instituţii care au lucrat la acest proiect, inclusiv de la Transparency International-Moldova, şi a fost supus expertizei de către Consiliul Europei. Nu e vorba de o concentrare în mâinile cuiva. Din contra, conceptul este disconcentrarea atribuţiilor la diverşi actori”, a explicat ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu.

„Propun să punem proiectul la vot. Este decizia guvernului”, a intervenit ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

Premierul Chiril Gaburici a supus votului pachetul de legi, dar acesta nu a fost susţinut de majoritatea miniştrilor, fiind boicotat de cei din PD. „Cu plăcere aş trece la chestiunea cu numărul  49 (n.r. – demisia Guvernului). Era o iniţiativă europeană, puternică şi corectă”, a spus Gaburici.

Pachetul de legi privind reforma CNI include proiectul de Lege privind declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care reprezintă continuarea pachetului larg de reglementări anticorupţie, care fac parte din Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016 şi Planul de Acţiuni al acesteia. 

Proiectul de Lege cu privire la CNI propune instituirea Consiliului de Integritate compus din şapte membri desemnaţi de diferite instituţii publice, cât şi selectaţi din rîndul societăţii civile şi a jurnaliştilor. Pentru a asigura legitimitate acestui Consiliu, membrii acestuia vor fi numiţi de Parlament la propunere unor instituţii clar stabilite.

Proiectul de Lege privind declararea averii şi intereselor personale instituie sistemul de depunere în formă electronică a declaraţiilor de avere şi intereselor personale, prezintă un formular unic al declarării averilor şi intereselor personale, micşorându-se cu 50 la sută numărul declaraţiilor ce trebuie depuse anual, până la 31 martie a fiecărui an la Centrul Naţional de Integritate.

Suplimentar, proiectul extinde sfera bunurilor ce vor face obiectul declarării. În acest sens, în lista bunurilor ce urmează a fi declarate de subiecţii declarării şi membrii familiei acestuia au fost incluse: numerarul în monedă naţională sau în valută străină, deţinut de subiectul declarării şi membrii familiei acestuia şi care nu face obiectul unor depuneri în instituţiile financiare şi care depăşesc suma de 20 000 lei; bunurile sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiectele de artă şi de cult, obiectele care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal a căror valoare unitară depăşeşte suma de 20 000 lei etc.

Proiectele de legi au fost elaborate şi definitivate de către Ministerul Justiţiei, urmare a asistenţei oferite de ABA ROLI Moldova, Proiectul PNUD „Consolidarea capacităţilor instituţionale a Comisiei Naţionale de Integritate", finanţat de Ministerul Afacerilor Externe a României, Proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova", Transparency International-Moldova şi au fost supuse expertizei STAR Initiative/Banca Mondială şi a Consiliului Europei.