Noua ediţie FP România analizează actuala politică a Germaniei în Est. Berlinul propune un Consiliu de securitate UE-Rusia contra soluţionării conflictului transnistrean. Analistul german Stefan Meister consideră naivă ideea tradiţională că schimbarea Rusiei se poate face de sus în jos. Compromisurile şi lipsa de reciprocitate duc la eşec.

Interviu din FP România nr.23 (iulie/ august 2011), din 11 iulie la toate standurile de presă.

„Adevărul": Cum ar trebui interpretat memorandumul germano-rus cu privire la conflictul din  Republica Moldova?

Stefan Meister: Ideea are două componente. Pe de-o parte, este o abordare germană tipică, de a încerca să transformi Rusia, bilateral, în cooperare cu preşedintele rus. Pe de altă parte, guvernul german încearcă pentru prima dată să facă un târg cu Rusia în această problemă: în schimbul cooperării în soluţionarea conflictului din Transnistria, Rusia ar putea primi un Consiliu de securitate UE-Rusia. Merkel crede că poate schimba Rusia şi comportamentul acesteia în spaţiul postsovietic prin relaţii mai strânse cu preşedintele Medvedev, considerat mai pro-european. Este clar că viitorul conflict al UE cu Rusia va fi legat de vecinătatea comună. Conflictul transnistrean pare să fie cel mai uşor de soluţionat din toată regiunea, pentru că nu este unul etnic şi nu are graniţe directe cu Rusia. De aceea guvernul german crede că poate ajunge la un deal cu Rusia în legătură cu Moldova. Mai mult, liderii germani cred că datorită guvernului actual pro-european din Moldova există şanse mai mari de a soluţiona conflictul. Deşi, chiar din acelaşi motiv, Rusia crede exact contrariul, pentru că şi-ar pierde influenţa asupra Chişinăului. Ideea de a oferi Rusiei un Consiliu de securitate UE-Rusia contra unei abordări cooperante a soluţionării conflictului este interesantă şi încearcă să utilizeze abordarea tipică post-sovietică de negociere. Dar pentru a fi de succes, partea germană trebuie să fie mai consecventă, să traseze repere, să evalueze procesul şi să le arate ruşilor că soluţionarea conflictului este o prioritate pentru Germania. Doar atunci Rusia va înţelege că poate pierde ceva dacă nu cooperează.

Există interpretări că memorandumul omite retragerea trupelor ruseşti şi încurajează un stat federal cu drept de veto pentru Transnistria la Chişinău...

În memorandum aceste lucruri nu sunt menţionate. Este scris numai cum ar trebui să arate un consiliu de securitate UE-Rusia şi că cele două părţi sunt dornice să coopereze în contextul negocierilor în formatul 5+2 şi îşi vor intensifica acţiunile de soluţionare a conflictului într-un context UE-Rusia. Dar ruşii încă insistă pe menţinerea trupelor până la soluţionarea conflictului şi preferă o soluţie federală, care ar da Tiraspolului o mare influenţă asupra procesului de luare a deciziilor în Republica Moldova - foarte aproape de memorandumul Kozak. Guvernul german a eşuat în impunerea retragerii trupelor ruseşti şi a unui stat controlat de Chişinău ca precondiţie pentru negocieri. Leadershipul german s-a temut că nu va fi semnat niciun memorandum la Meseberg dacă ar fi inclus aceste cereri. Problema este că guvernul german a făcut compromisuri de dragul negocierilor, fără a primi vreo ofertă de la partea rusă.

Are Germania o nouă Ostpolitik?

Guvernul german nu are niciun interes să aibă propria Ostpolitik, fără a implica celelalte state membre şi nici nu are conceptele necesare. Mai grav, Cancelaria are un interes redus pentru politica estică. Acţionează mai mult sub presiunea lobby-ului economico-industrial. În schimb, state precum Polonia sau Suedia impulsionează politica pentru Est mult mai mult decât germanii. Actualul demers german este legat de ideea tradiţională, dar naivă, că „schimbarea" Rusiei se poate face de sus în jos. Şi, din nou, Germania face prea multe compromisuri de la începutul tocmelii, de aceea nu-şi va realiza scopul. Interesul Germaniei nu este de a susţine interesele ruseşti, ci să găsească modalităţi de cooperare cu Rusia în soluţionarea conflictelor din spaţiul postsovietic. Ca şi predecesorii ei, Merkel pune accent pe buna ei relaţie personală cu preşedintele Medvedev în speranţa de a schimba Rusia şi politica ei. Eu cred că atâta timp cât guvernul german nu va înfrunta Moscova în privinţa conflictelor din spaţiul post-sovietic şi nu le va pune pe acestea în fruntea agendei sale, această politică va eşua.

Stefan Meister este cercetător la German Council on Foreign Relations