În documentele de formare a RASSM din 1924 sovieticii stabileau scopul acestei construcţii artificiale: „eliberarea” Basarabiei şi declanşarea revoluţiei bolşevice în întreaga Românie. 

Din când în când se vorbea şi de refacerea „Moldovei Mari”. Proiectul RASSM şi-a atins scopul până la urmă: Basarabia a fost „eliberată” şi întreaga Românie a fost sovietizată. Deşi sovieticii şi-au atins aceste obiective de etapă, nu au reuşit totuşi să îşi atingă obiectivul general de supunere totală a românilor. Pe ambele maluri ale Prutului românii au rămas conştienţi de identitatea lor, chiar dacă s-au aflat sub ocupaţie. Ideea „eliberării” moldovenilor şi a refacerii „Moldovei Mari” sunt încă fluturate în public. Astfel că mă întreb: de ce nu se pune problema că la şedinţa comună de guvern România - Republica Moldova ar putea fi cumva creată Moldova Mare? Multe comentarii apărute pe această temă până acum susţin că la această şedinţă de la Iaşi se va proclama unirea Republicii Moldova cu România. O dezinformare grosolană, dar care poate da rezultate dacă va fi aplicată cu insistenţă.

De fapt, aceasta este o discuţie inutilă. Am mai spus că România a avut mai multe experienţe cu şedinţe de guvern comune cu Ungaria şi nu s-a produs niciun fel de unire. Şedinţa comună a guvernelor României şi R. Moldova are o agendă anunţată public, vor fi discutate o mulţime de proiecte bilaterale. Să le vedem pe rând: interconectarea reţelelor de energie electrică Suceava-Bălţi şi Fălciu-Goteşti; gazoductul Iaşi-Ungheni; repararea a două poduri peste Prut şi construcţia altor două poduri noi; autostrada inelară din jurul Mării Negre; eficientizarea energetică a clădirilor; colaborarea în domeniul agriculturii.

Nu este vorba de nimic dăunător pentru R. Moldova. Cei care se pronunţă sau se vor pronunţa împotriva şedinţei comune de la Iaşi sunt de fapt nemulţumiţi de faptul că România şi R. Moldova colaborează în baza unor proiecte practice. Mulţi dintre aceşti critici şi-ar dori ca relaţiile Bucureşti-Chişinău să rămână la nivelul unor declaraţii retorice despre frăţie sau duşmănie care să fie ventilate la nesfârşit în spaţiul public. Între România şi R. Moldova există în acest moment doar nouă puncte de trecere a frontierei. Între R. Moldova şi Ucraina există mai mult de 70 de puncte de trecere a frontierei – e de înţeles că orice pod nou-construit peste Prut este de natură să scoată din sărite pe mulţi. Mai ales pe acei care şi-ar dori să reinstaleze sârmă ghimpată pe malul Prutului şi să reducă traficul dintre cele două maluri. Aceiaşi duşmani ai unei relaţii bune Bucureşti-Chişinău sunt cei care supralicitează eventualele proiecte de colaborare sau propun proiecte imposibil de realizat.

Toţi cei care critică şedinţa comună de guvern de la Iaşi sunt de fapt nostalgici după reuniunile CSI. Chestiunea este simplă: demararea de proiecte comune România - Republica Moldova înseamnă o apropiere de Uniunea Europeană.