Republica Moldova nu are nimic împotriva deciziei României de a găzdui elemente ale scutului american anti-rachetă pe teritoriul său. Este poziţia oficială a Guvernului de la Chişinău care, însă, s-a lăsat aşteptată din cauza discuţiilor contradictorii între politicieni.

Politicienii din Republica Moldova s-au împărţit în două tabere în privinţa găzduirii de către România a elementelor scutului american antirachetă.

Liderul PLDM - premierul Vlad Filat, liderul PL – preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, tot el şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, precum şi liderii unor formaţiuni extraparlamentare de dreapta au declarat că scutul antirachetă din România va întări securitatea Moldovei.

Mai mulţi au fost, însă, cei care au prezentat decizia României ca pe un dezavantaj. Unii lideri politici au recurs chiar la previziuni apocaliptice.

Unul dintre ei este şeful comuniştilor, Vladimir Voronin, care a spus că „decizia Romaniei de a găzdui rachete de interceptare în cadrul scutului american antirachetă din Europa ar putea transforma Republica Moldova într-o linie de front”.

Voronin a comparat decizia preşedintelui României privind scutul american antirachetă cu înţelegerile dintre generalul Ion Antonescu şi Adolf Hitler pentru formarea unei coaliţii antisovietice.

Nu a rămas încântat de decizia României nici liderul Partidului Democrat, ex-comunistul Marian Lupu care face parte din actuala coaliţie de guvernare.

„Aceste chestiuni urmau a fi discutate şi cu partenerii noştri estici, în special cu Federaţia Rusă, dacă într-adevăr se urmăreşte strict asigurarea păcii. Eu nu văd deocamdată cum ne-ar putea avantaja acest scut american antirachetă. Dimpotrivă, el ne provoacă o anumită stare de îngrijorare, prentru că nu ştim cum va influenţa instalarea lui asupra situaţiei din regiune şi mai ales asupra soluţionării diferendului transnistrean”.

Pentru a tempera comentariile panicarde ale politicienilor de stânga, ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă, s-a văzut nevoit să apară în faţa presei cu unele precizări.

El a declarat că „intenţia României de a instala pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă este o problemă internă a României”. El a adăugat că „din punct de vedere militar scutul antirachetă nu va influenţa negativ securitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, securitatea aeriană a României se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. Prin urmare, Moldova va beneficia de un plus de securitate”, a spus Marinuţă.

Declaraţia ministrului Apărării a fost întâmpinată ostil de către fostul deputatul comunist Vladimir Ţurcan, actualmente lider al Partidului Moldova Unită. El susţine că Vitalie Marinuţă ar înclina spre renunţarea Moldovei la statutul de neutralitate şi i-a cerut demisia:

„Să fie iniţiată procedura de demisie a ministrului Apărării. Se crează impresia că dumnealui s-a transformat din ministru al Apărării în reprezentant NATO în Republica Moldova. Am pus întrebarea şi directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate ca să verifice activitatea acestui ministru în perioada anilor 2005-2006 când el deţinea funcţia de ofiţer pentru planificare politico-militară strategică în Comandamentul central al SUA, în Florida”.

În replică, Ministerul Apărării a difuzat un comunicat în care a menţionat că „Vladimir Ţurcan s-a aventurat să facă comentarii bazate pe informaţii neverificate ce nu corespund realităţii”.

Printre oponenţii moldoveni ai amplasării scutului american anti-rachetă se numără şi liderul Mişcării social-politice „Ravnopravie”, Valerii Klimenko, liderul Partidului Social-Democrat, Dumitru Braghiş, precum şi şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov. Nehotărât a rămas doar liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean.

Analişti politici au sesizat că decizia României de a găzdui scutul american antirachetă i-a determinat pe exponenţii intereselor ruseşti din Republica Moldova să facă front comun, pentru a bloca o reacţie favorabilă a Guvernului. Dar nu au reuşit!

Într-un comunicat difuzat presei, Guvernul de la Chişinău menţionează că „a luat notă de înţelegerile româno-americane privind sistemul de apărare anti-rachetă, precum şi de deschiderea pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune”.

Reprezentanţi ai ministerelor de externe de la Chişinău şi Bucureşti s-au întâlnit, săptămâna trecută, în capitala Republicii Moldova unde au purtat consultări în probleme de securitate.

Experţii prezenţi la discuţii au menţionat că interceptorii tereştri care vor fi instalaţi pe teritoriul României nu conţin ogive nucleare, ci distrug ţinta în spaţiul extra-atmosferic prin impact cinetic.

Noua versiune a scutului american antirachetă permite acoperirea integrală a teritoriului României, a statelor aliate din regiune, dar şi a celor nealiate, precum Republica Moldova, împotriva unei eventuale ameninţări cu rachetă.