La 6 mai curent vom sărbători 20 de ani de la primul şi ultimul din istoria recentă Pod de flori peste Prut: un eveniment frumos, măreţ, demn de înscris în cronica viitoarei, celei de-a cincea, Uniri a românilor din istoria lor - după cea din 1600 sub Mihai Viteazul, cea din 1859 sub Cuza Vodă, cea din 1918 sub regele Ferdinand şi cea din vara anului 1941 sub mareşalul Ion Antonescu...

Din păcate, constatăm că după acel pod de flori puţine altele s-au mai construit... Le putem enumera pe degete:

a. Deschiderea pentru tinerii basarabeni a posibilităţii de a studia în şcolile superioare şi liceale româneşti, dar după care mulţi au rămas în România sau au plecat mai departe în Occident, sau, şi mai rău, au completat rândurile şomerilor basarabeni în perioada guvernării neocominterniste;

b. Deschiderea, în 1991, şi dezvoltarea primei instituţii naţionale de învăţământ economic superior din istoria Basarabiei - Academia de Studii Economice, care s-a făcut mai mult cu efortul personal al regretatului profesor bucureştean Paul Bran, al premierului moldovean de atunci Valeriu Muravschi, al unor fruntaşi ai învăţământului economic din Chişinău;

c. Intrarea masivă cu ajutorul Familiei Voronin a „Petrom”-ului pe piaţa petrolieră basarabeană, dar care, se pare, a slujit mai mult Familia decât moldovenii („Rompetrol”-ul , care nu s-a aliniat Familiei, a rămas, practic, la inceput de cale...);

d. Deschiderea, în 1998, a BCR-Chişinău care abia acum, în timpul guvernării democratice, îşi ia avânt cu adevărat.

Şi cam astea-s cele mai importante „poduri” construite cu ajutorul României postdecembriste în Basarabia.
Dar iată că, după 20 de ani de la acel istoric pod de flori, vine la Chişinău şeful statului român, Traian Băsescu, asemenea unui Moş Crăciun, cu desaga plină de daruri pentru copiii basarabeni de astăzi, viitorii cetăţeni europeni de mâine. Este adevărat că de la promisiuni până la realizări e o distanţă măricică, dar eu cred în realitatea acestor promisiuni şi nu pentru că Traian Băsescu îşi trăieşte cel de-al doilea şi ultimul mandat de preşedinte, dar pentru că el a venit şi ca preşedinte al unui stat-membru al UE şi NATO.

Mai important: Traian Băsescu are unica şansă să între în istoria bimilenară a românităţii, aşa cum au intrat Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, regele Ferdinand şi mareşalul Ion Antonescu... Cred că nu ne vom mira dacă, în viitorii ani, vom fi cu toţii plăcut surprinşi de cea de-a cincea Unire a românilor în UE sub conducerea preşedintelui-unificator Traian Băsescu.... Şi atunci românii de pe ambele maluri ale Prutului vor uita de speculaţiile (?) unei părţi a presei de la Bucureşti cu privire la flota română sau cu privire la succesele simpaticei ministre Elena Cocoş (Udrea).