Republica Moldova a fost slăbiciunea mandatului lui Trăian Băsescu, fostul preşedinte al României în perioada 2004-2014. Din păcate, nu a avut parte de un omolog care să îi împărtăşească viziunea.

Băsescu era dispus să facă istorie, sugerând ideea unirii celor două state preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, asigurându-l pe acesta că statutul său de comunist nu împiedică acest ideal unionist, menţionează Adriana Săftoiu, fost consilier prezidenţial al preşedintelui Trăian Băsescu, în noua sa carte „Cronică de Cotroceni”.

Adriana Săftoiu descrie în cartea sa prima vizită la Chişinău a lui Băsescu, precum şi dialogul fostului preşedinte român cu fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin despre unirea Republicii Moldova cu România. „Nu cred că este posibil, cel puţin în vremuri imediate şi, la scală personală, „imediat” înseamnă ani buni, o reaşezare diferită a Republicii Moldova faţă de România. Băsescu a reuşit să pledeze pentru Moldova mai mult decât au făcut‑o predecesorii săi la un loc”, scrie Săftoiu în carte.

Băsescu către Voronin: „Ia, ziceţi, Domnule Preşedinte, când ne unim?”

Săftoiu îşi aminteşte un dialog neoficial între Băsescu şi Voronin ce a avut loc la Forumul Comunităţii Opţiunii Democratice pe 2 decembrie în anul 2005. „Ucraina. Suntem în Palatul reşedinţă, maiestuos, impunător, o dovadă a forţei fostului mare Imperiu Rus. Toate delegaţiile urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele‑gazdă. Sunt alături de Traian Băsescu, Anca Ilinoiu şi Mihai‑Răzvan Ungureanu. Puţin mai încolo se află delegaţia Moldovei. Voronin e însoţit de tânărul lui ministru de Externe, Andrei Stratan, o persoană care face un contrast puternic, favorabil lui, cu aspectul rigid, sovietic al oficialilor moldoveni”, descrie Săftoiu.

Aceasta continuă să relateze că Traian Băsescu l-a abordat direct şi fără ezitări pe Voronin. „«Ia, ziceţi, Domnule Preşedinte, când ne unim?». Voronin râde relaxat: «România are acum altă treabă, să intre în Uniunea Europeană». Băsescu nu întârzie să îl asigure că putem să intrăm împreună, chiar dacă asta înseamnă o întârziere şi pentru noi. Glumeşte? mă întreb! «Hai, domn’ Preşedinte, să facem ceva pentru ţările noastre». Voronin, cu o mimică ce arată că cineva exagerează, răspunde: «Lăsaţi să vină alt preşedinte în Moldova, că altfel o să se spună că v-aţi unit cu un comunist». Cei doi miniştri de Externe se ridică de la masă şi îşi găsesc de vorbit, departe de locul acela. Are sens abandonul lor. Dacă nu asistă la discuţie, nu au ce să consemneze în vreun raport oficial”, notează Săftoiu.

Voronin către Băsescu: „Domnule Preşedinte, aveţi timp să vă ocupaţi de unire”

Fostul consilier prezidenţial îşi aminteşte că Băsescu a insistat pe ideea unirii României cu Republica Moldova, asigurându-l pe Voronin că nu este nici o problemă faptul că este comunist. „După ce Voronin se autodefineşte calm şi mândru «comunist», Traian Băsescu nu e impresionat şi continuă: «Domn’ Preşedinte, nu e nici o problemă. Eu i-am asigurat pe toţi că în capul dumneavoastră a avut loc Revoluţia Portocalie, aşa că nu e o problemă că sunteţi comunist. Merită să ne gândim la unire». Şi enumeră paşii care pot fi făcuţi. Voronin e stoic până la capăt. Asaltul lui Traian Băsescu nu-l clinteşte. Îl sfătuieşte pe Băsescu: «Domnule Preşedinte, aveţi timp să vă ocupaţi de unire. În primul an de mandat, ocupaţi‑vă de România şi apoi, în al doilea, faceţi istorie». Intervine protocolul ucrainean, care invită delegaţia lui Voronin să intre în salon, pentru convorbirile oficiale. Nu cred că cei doi s‑au simpatizat, dar în primii ani de după 2004 au reuşit să păstreze aparenţele unui dialog civilizat. Ba chiar Voronin a trimis nişte sticle de vin pentru crama Palatului Cotroceni”, evocă fostul consilier prezidenţial în cartea „Cronică de Cotroceni”.

Băsescu, un om politic impulsiv

Prima vizită a lui Băsescu la Chişinău este şi ea descrisă în cartea fostului consilier prezidenţial. „Traian Băsescu îmi spusese cu câteva zile înainte că vrea să înceapă mandatul cu o vizită în Republica Moldova. «Şi când ştim?», întreb. «Ar fi bine să luăm presă». «Vedem». Insist şi cădem de acord să fac o listă scurtă în aşteptare. Într‑adevăr, vizita e anunţată de pe o zi pe alta. Totul pare foarte în grabă, uşor misterios. Nu îmi explică raţiunea acestei vizite, dar nici nu cred că trebuie să le ştiu pe toate. Însă nu acesta a fost momentul când am intuit care era visul preşedintelui Băsescu”, scrie Săftoiu. Aceasta punctează spontaneitatea şi impulsivitatea fostului preşedinte al României în ceea ce priveşte prima vizită la Chişinău, când fostul consilier pe politică externă Andrei Pleşu nu ştia de vizita ce urma să aibă loc peste Prut. Dimineaţa, la aeroport, Adriana Săftoiu l-a întrebat pe Băsescu discret despre faptul că Andrei Pleşu nu ştie nimic de vizită la Chişinău. „Băsescu se uită în jur. Îl vede pe Andrei. «Uite că ştie. E aici». Renunţ pe moment, dar reiau întrebarea pe pistă, în drum spre aeronavă, încercând să evit vreo discuţie contondentă de faţă cu toată lumea. Îmi răspunde laconic: «Dacă îi spuneam lui Andrei, mă lua cu diplomaţia, cu birocraţia lor, făceam vizita asta peste câteva luni. Ştiu eu ce fac», descrie Săftoiu.

Harta Moldovei, în poala lui George W. Bush

Săftoiu aminteşte că Băsescu are merite incontestabile în promovarea subiectului Republicii Moldova în politica externă a României.

„În timpul vizitei în SUA din martie 2005, Traian Băsescu a întins o hartă strategică în poalele celui mai puternic om din lume, George W. Bush, şi i‑a arătat cu degetul de ce pentru România e importantă Republica Moldova, atât de aproape de Transnistria şi de controlul rusesc”, susţine Săftoiu în „Cronică de Cotroceni”.

Săftoiu crede că despre Republica Moldova nu au vorbit mulţi preşedinţi de stat în Biroul Oval. „Băsescu a făcut‑o, cu devotament, pentru cauză. Doar că, pe parcurs, visul de a deveni eroul unificator a fost un fel de fata morgana, care l-a îndepărtat de construcţia comună a celor două ţări, pentru găsirea unei formule eficiente, menite să facă Moldova mult mai dependentă de România decât de Rusia, o dependenţă reciproc avantajoasă”, a mai scris Săftoiu.

În opinia sa, Băsescu a gândit anumite gesturi, atitudini mai mult ca să impresioneze decât să înainteze spre Republica Moldova. „L‑a confirmat pe Gustave Le Bon, care observă că se comit erori nu din cauza influenţei ideilor fixe, ci sub imperiul sentimentelor fixe, ceea ce nu este deloc acelaşi lucru. Printre cele mai active astfel de sentimente figurează orgoliul, nevoia de dominare şi dispreţul faţă de adversar. Preşedintele României s‑a raportat şi la Voronin în această notă”, notează fostul consilier prezidenţial.

Adriana Săftoiu este absolventă a Facultăţii de Litere, secţia Română-Spaniolă a Universităţii din Bucureşti. A fost jurnalist, purtător de cuvânt al Guvernului României, condus de Radu Vasile între 1998 şi 2000, consilier al preşedintelui României şi purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, în perioada 21 decembrie 2004 - 30 martie 2007, şi membru în Parlamentul României, de unde, în ianuarie 2012, şi-a dat demisia de onoare. În prezent, este managerul propriei firme de PR şi comunicare. A mai publicat „Vocile puterii. De vorbă cu purtătorii de cuvânt” (2007) şi „Jurnal de campanie” (2009).