La 16 iulie a avut loc ceremonia de sfinţire a Bisericii cu Hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" a parohiei Hagi – Curda (Ceamâşovca) din Sudul Basarabiei, unica structură bisericească din Ucraina, ce aparţine Mitropoliei Basarabiei.

La eveniment au participat Preşedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni din Senatul Romaniei, senatorul Viorel Badea, reprezentanţii  Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, Cristi Dumitru, directorul Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, secretarul general al Consiliului Mondial Român, Nicolae Popa, unul dintre ctitorii bisericii, reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Sudul Basarabiei, ca Anatol Popescu şi din Nordul Bucovinei ca scriitorul Vasile Tarateanu, Eugen Popescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, avocatul Antonie Popescu şi avocatul Mihai Nicolae de la “Fraţii Glolescu”, consulul general al României la Odesa, Cerasela Nicolas şi consulul Mihai Oprescu, jurnalisti, studenţi, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG şi oameni de bună credintă.

Sâmbătă toate drumurile au dus spre Hagi-Curda, însă nu toate au fost la fel de accesibile. Proximitatea sud-basarabeană a fost de nesimţit pentru tinerii români care au dorit să asiste la marea sărbătoare creştină. Autocarele lor au fost reţinute intenţionat la vama ucraineană din Reni. Tinerii au îndurat peste 5 ore de arşiţă cumplită în aşteptarea permisiunii de a trece frontiera. Percheziţii, verificări exagerate, suspiciuni şi motive derizorii, toate la adresa călătorilor români. ”Niciodată nu ne-am putut imagina o asemenea bătaie de joc” au mărturisit tinerii. Să aştepti ore în şir pentru o simplă verificare de acte într-o ţară care pretinde a adera la Uniunea Europeană. Incredibil. Se pare că aroganţa autorităţilor ucrainene nu are limită.

Tinerii se aflau în condiţii de incertitudine. Autocarele au fost fotografiate, s-au cerut fel de fel de permisiuni şi acte suplimentare, totul pentru a tergiversa calea bunei credinţe.

La un moment s-a discutat opţiunea de a face cale întoarsă, căci slujba de sfinţire se încheiase deja, iar tinerii, încă, se topeau de căldură în vamă. Dorinţa junilor de a ajunge la locul sfânt a fost de neclintit. După amiază, când au primit actele de la control, şi-au continuat călătoria.

Bucurie şi emoţii de nedescris au trăit oaspeţii ajunşi la frumoasa Biserică din Hagi-Curda. “Am avut senzaţia unei minuni” a remarcat o tânără. Tinerii au rămas impresionaţi de ospitalitatea localnicilor şi mulţumiţi că au reuşit să-şi vadă semenii de care intemperiile istoriei i-au despărţit.

Părintele Anatolie Cristea – salvatorul identităţii creştine româneşti din Sudul Basarabiei

După 1979, când a fost demolată Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de către autorităţile sovietice, Anatolie Cristea a fost primul preot care a reînfiinţat în 1995 o parohie în satul Hagi-Curda, localitate din sudul Basarabiei cu o populaţie de peste 98% românească. De la început autorităţile au realizat că parohia aparţine Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română). Timp de 2 ani, cu ajutorul lui Domnezeu, Părintele Cristea a putut supravieţui în pace şi linişte, făcându-şi datoria sfântă. Apoi, părintele a fost supus unor serii de presiuni exercitate de către autorităţile religioase de a trece sub Patriarhia Rusă. Punctul culminant a vut loc la 24 octombrie 1997 când părintelui i-a fost înaintat un ultimatum de 24 de ore pentru a părăsi localitatea. Cu toate că localnicii nu-si puteau imagina un alt părinte în slujba lui Dumnezeu, Anatolie Cristea a fost nevoit, după multiplele atacuri la siguranţa sa şi a apropiaţilor săi, să cedeze în faţa ameninţărilor. A urmat un şir de încercări, din partea autorităţilor ucrainene, de a convinge populaţia băştinaşă să se reconvertească sub Patriarhia Rusă, folosind multiple forme de deznaţionalizare a aborigenilor. Însă, crezul localnicilor a fost de neatins.

După mai multi ani de pribegie, părinte Cristea s-a întors în Hagi-Curda şi a început cu mari eforturi reconstructia din temelii a Bisericii “Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”. Cu ajutorul oamenilor de bună credinţă s-a cumpărat terenul pe care se află astăzi Biserica, s-au întocmit toate actele necesare şi s-a pus prima cărămidă în fundamentul ”Casei Domnului”. În pofida tuturor acuzaţiilor de spionaj şi formelor de dezinformare la adresa identităţii lui, Părintele a rezistat moral şi cu ajutorul enoriaşilor de pretutindeni a reuşit să edifice Biserica din localitate, care poartă şi Hramul Sfântului Apostol Nicolae. Actualmente, Părintele Anatolie Cristea face în continuu naveta din Cantemir pentru a oficia serviciul divin în satul sud-basarabean.

Părintele a rămas profund impresionat că la Sărbătoarea Sfinţirii Bisericii au venit peste 500 de creştini de pretutindeni: “Grandoarea acestei sărbători se vede prin numărul de vizitatori” a menţionat parohul. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru, împreună cu un sobor de preoţi. “Satul nu a văzut în istoria lui atâtea personalităţi distinse”, a remarcat Părintele. Pentru sărbătoare au fost pregatite bucate pentru mai mult de 400 de persoane şi resursele aproape că au fost epuizate.

Părintele Anatolie Cristea a spus că nu poate avea nimic împotriva dorinţei locuitorilor de a sărbători Hramul satului conform tradiţiei înrădăcinate, adică pe 12 iunie, atunci când apar primele bogăţii ale pământului.

Preotul a adresat mulţumiri enoriaşilor şi vizitatorilor că în pofida tuturor greutăţilor au contribuit la construcţia lăcaşului şi au putut asista la sfinţirea lui. “Este un eveniment ce reprezintă o pagină de aur în istoria satului Hagi-Curda şi a întregii comunităţi sud-basarabene”, a mărturisit cuviosul paroh.

Dialog cu istoricul Ion Varta cu referire la evenimentul de la Hagi-Curda

Basarabeni.ro: Domnule Varta, ce semnificaţie istorică atribuiţi evenimentului de la Hagi-Curda: Sfinţirea Bisericii ortodoxe  “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”?

Ion Varta: Spaţiul din sudul Basarabiei este regiunea care a avut un destin mult mai vitreg decât al părţii din Basarabia care actualmente face parte din componenţa Republicii Moldova. Aici, am observat cu toţii, efectuând aceasta calătorie, că situaţia economică este una dezastruosă. Se vede cu ochiul liber că în ultimii 20 de ani nu s-au făcut invstiţii de durată. În consecinţă, nivelul de viaţă a devenit unul catastrofal, luând în considerare ca acestă zonă este afectată permanent de condiţii climaterice nefaste: ariditate şi insuficienţă de precipitaţii. Deci, per total, lucrurile nu evoluează pe un făgaş fericit pentru populaţia din sudul Basarabiei. Făcând referire la acest eveniment, remarc conotaţia lui importantă pentru aceasta localitate cu populaţie românească numeroasă. Este vorba despre un sat mare, Hagi-Curda care are peste 4000 de locuitori. Sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel„ este o mare sărbătoare pentru localnici şi pentru enoriaşii acestei parohii. Biserica este una frumoasă. Din punct de vedere arhitectural este bine lucrată de către meşterii din localitate. Aici am regăsit o lume admirabilă, care a manifestat o bucurie imensă la sosirea noastră, chiar dacă am ajuns cu  mare întârziere la acest eveniment.

Basarabeni.ro : Credeţi că reţinerea la frontieră a autocarelor cu etnici români, porniţi la Hagi-Curda pentru a participa la sărbătoarea de Sfinţire  a Bisericii, a fost o incidenţă?

Ion Varta: Am fost reţinuţi, în mod artificial, de către grănicieri în vama de la Reni. Proabil că ei au onorat un comandament politic. Este regretabil că autorităţile ucrainene şi-au permis o asemenea abordare nepoliticoasă în raport cu nişte tineri dornici de a asista la Sărbătoarea de Sfinţire a Bisericii. Ei au făcut o călătorie lungă de la Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi şi alte localităţi, fiind condamnaţi să aştepte în vamă, pe o temperatură insuportabilă, mai mult de 5 ore, permisiunea de a-şi continua călătoria. Scopul autorităţilor ucrainene era să cauzeze o întârziere la acest eveniment, pe care, pană la urmă, l-au atins. Ei au încălcat nişte drepturi inalienabile ale noastre. Ucraina se revendică a fi un stat în devenire democratic, dar astazi ne-am confruntat cu nişte comportamente deloc democratice din partea acestor servicii vamale şi de grănicieri ale Ucrainei. Nu ne-au fost invocate careva motive întemeiate ale reţinerii. Deci, aceasta a fost, de fapt, o neglijare a principiilor circulaţiei libere. Nu s-a demostrat că suntem infractori, nu ni s-au invocat nişte încălcări grave, deci, prin urmare, vina aparţine, în exclusivitate, părţii ucrainene care a abordat într-o asemenea manieră vizita celor peste 200 de credincioşi: studenţi, jurnalişti, oameni de cultură ..., care au vrut să participe la o sărbătoare creştină. Iată că nu a fost voie. Pană la urmă problema s-a rezolvat şi datorită intervenţiei ziariştilor români care au mediatizat acest incident. Vameşii şi grănicierii ucraineni s-au resemnat şi au permis continuarea drumului.

Cu toate acestea, evenimentul a avut loc, însă, fără noi. Am observat la faţa locului că lumea radia de bucurie. Oamenii din sat erau extrem de fericiţi că au acest lăcaş sfânt unde vor merge să-şi facă datoriile creştine. Am remarcat aici, la Hagi-Curda, nişte preoţi foarte vrednici, un primar admirabil şi foarte curajos. Dumnealui este un absolvent al Facultăţii de Matematică, a Universităţii de Stat din Republica Moldova. A fost repartizat în Sudul Basarabiei şi de atunci satul Hagi-Curda i-a devenit a doua patrie. Este un om vertical, nu a cedat presiunilor la care a fost supus. A fost alături de consăteni, enoriaşi şi pănă la urmă au împărtăşit cu toţii o imensă bucurie de pe urma Sfinţirii acestul lăcaş important nu doar pentru Hagi-Curda, dar şi pentru alte localităţi din apropiere. Astăzi a fost sfinţită prima şi unica structură bisericească din Ucraina, subordonată Mitropoliei Basarabiei, implicit Bisericii Ortodoxe Române. Este un act temerar din partea preoţilor şi enoriaşilor din sat, precum şi un exemplu benefic, demn de urmat pentru alte localităţi cu populaţie preponderent românească din această ţară.

Basarabeni.ro: Cum ar trebui să se comporte membrii comunităţilor româneşti din sudul Basarabiei la multiplele restricţii antidemocratice şi încălcări ale drepturilor lor naturale din partea autorităţilor ucrainene?

Ion Varta: Totul depinde de modul de coeziune socială a conaţionalilor de aici. Doar demonstrând solidaritate şi acţiune, vor putea avea succes în lupta de apărare a drepturilor şi libertăţilor lor. Astfel, toate aceste scenarii gândite de către nişte „minţi fierbinţi” ar putea să sufere eşec. Dacă vor fi uniţi şi nu vor exista abordări diferite în cadrul acestei comunităţi, autorităţile centrale se vor resemna şi vor încerca să găsească  mijloace de comunicare cu populaţia majoritară .Dar atunci când vor reuşi să  identifice  o breşă în  coeziunea  socială a etnicilor români , găsind  oameni care ar putea să conteste ceea ce s-a întâmplat astăzi şi să se manifeste într-o altă manieră, rezistenţa la presiuni va suferi o diminuare semnificativă.  Rămâne de văzut  ce va urma. Astăzi oamenii mi-au părut  foarte conştienţi de ceea ce au de făcut şi sunt mândri de acestă împlinire frumoasă pe care au realizat-o. Asta am reuşit să citesc pe feţele lor. Cu ocazia acestei minunate sărbători aduc sincere felicitări oamenilor de bună credinţă care au ajutat la edificarea acestui “Leagăn al Ortodoxiei Româneşti” din diaspora, dorindu-le sănătate, perseverenţă şi alte realizari la fel de frumoase!

http://cristiucana.wordpress.com/