Conform datelor Biroului Național de Statistică, exporturile Republicii Moldova, în perioada ianuarie-aprilie 2015 au fost cu 16,7% mai mici decât volumul acestora înregistrat în perioada similară a anului 2014.

În lunile ianuarie-aprilie 2015, importurile au scăzut cu 21,4%, comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut.

Din punct de vedere valoric, importurile, în perioada ianuarie-aprilie 2015, au fost de aproximativ 2 ori mai mari decât exporturile, iar această realitate vine să explice un deficit al balanței comerciale, pentru 2015, cu 25.5% mai mic, decât în ianuarie-aprilie 2014. Acest ritm al deficitului balanței de plăți este, parțial responsabil, de stabilitatea cursului de schimb care în alte circumstanțe ar fi luat-o razna. Scăderea importurilor a determinat ușurarea presiunii exercitată pe leu.

Rata șomajului, în primul trimestru al anului 2015 a fost cu 5,1% mai mare comparativ cu cea înregistrată în ianuarie-aprilie 2014. Numărul șomerilor a crescut, în primul trimestru 2015, cu peste 40 mii de oameni, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Remitențele sunt într-o continuă scădere. Astfel, dacă în ianuarie 2014, prin băncile din Republica Moldova au fost transferate persoanelor fizice 91,68 milioane USD, atunci în ianuarie 2015 această sumă este de numai 68,67 milioane USD.

În același timp, rata de bază, aplicată la principalele operațiuni de politică monetară, pe termen scurt, a crescut de la 13,5%, în februarie 2015, la 14,5%, în mai 2015, fapt ce va scumpi și mai mult costurile de operare ale agenților economici

Aceste statistici, ne ajută să înțelegem că economia Republicii Moldova intră într-o recesiune, care ar putea fi una de durată.

Scăderea exporturilor și creșterea ratei șomajului, potențate de reducerea remitențelor, ne vorbește despre scăderea capacității de consum a populației. În aceste circumstanțe și importurile se diminuează drastic.

Acești factori cumulați, potențați de scumpirea creditului, vor determina probleme pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, în special pentru importatori și dezvoltatori. În aceste circumstanțe, toți indicatorii menționați mai sus ar putea să confirme aceleași tendințe și pentru următoarele trimestre.

Este de menționat și situația proastă din agricultură, seceta din acest an poate agrava perspectiva economică, determinând o erodare a indicatorilor macroeconomici. Roada slabă din acest an cumulată cu creditele extrem de scumpe, contractate de agricultori, pot condiționa probleme sectoriale extrem de grave.

Nu putem să neglijăm și rata dobânzii aplicată valorilor mobiliare de stat. În 2015 statul continuă să se împrumute, pe piața internă, la o rată a dobânzii neverosimil de mare. Astfel, media ratei dobânzii, pe care statul o va plăti pentru valorile mobiliare cu o scadență de până la 364 de zile, tranzacționate în data de 02.06.2015, este de 16,84%, ceea ce crește, extrem de mult, costul de finanțare a datoriei publice și va exercita o presiune semnificativă asupra bugetului de stat pentru următorii ani.

Dacă, în luna noiembrie 2015, creditele acordate de BNM și garantate de stat, către BEM, BS și UB, vor fi transformate în datorie publică, atunci statul poate intra într-un adevărat colaps economic, dacă nu va identifica surse externe de finanțare a deficitului.

Cu toate acestea, sunt de menționat și niște aspecte pozitive ale tendințelor reflectate. Diminuarea capacității de consum dezavantajează importurile dar vin să favorizeze produsele autohtone care sunt comercializate la prețuri mai mici.

Acest aspect îl reflectă și datele statistice. Astfel, volumul producției industriale autohtone a crescut, în primul trimestru 2015, cu 7,7%, față de aceeași perioadă a anului 2014. Volumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul s-a majorat cu 6,9%, producția din sectorul zootehnic a crescut cu 4,4%. În aceste circumstanțe producătorii autohtoni care vor ști să-și optimizeze costurile, au șanse reale să-și mărească cota de piață și eventual, să obțină profit chiar și în condițiile unei crize profunde.

Rămâne să vedem, în ce măsură factorii de decizie din țară, vor ști să răspundă adecvat provocărilor de contracție economică care, se pare, că vor continua să se manifeste și pe viitor.