Sâmbătă şi duminică, 9 şi 10 iulie 2011, satul Jitcoviţa de lângă oraşul Golubaţ, a cărui cetate medievală stă de strajă la intrarea în defileul Porţilor de Fier ale Dunării, a fost capitala spirituală a românităţii din Balcani căci, la ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Folclor "JOC ROMÂNESC" a participat un număr impozant de amatori culturali, membri a 28 de ansambluri folclorice din Serbia, Bulgaria şi România, precum şi iubitori ai folclorului românesc care au venit aci şi de pe alte continente.

Ediţia a V-a a Festivalului Internaţional de Folclor a fost în acest sfarsit de saptamana unul dintre cele mai importante evenimente pentru afirmarea identităţii culturale şi religioase a românilor din Valea Timocului. La fraţii lor români de la sud de Dunăre, respectiv din Valea Dunării şi din regiunea Zvižd, respectiv conaţionalii timoceni din Serbia şi Bulgaria, la măreaţa festivitate a romanităţii au venit şi sute de români din Banatul istoric pentru a aduce un elogiu cântecului, dansului şi tradiţiilor strămoşeşti.

Mai precis, în localitatea Jâtcoviţa din comuna Golubaţ din Serbia de Răsărit, un sat mic în care, acum, acasă se găsesc doar 200 de locuitori în timp ce alţi 400 de buni gospodari se găsesc la muncă provizorie în Austria şi Elveţia, s-au întrunit în voie bună circa 2.000 de amatori culturali din trei ţări şi un număr mare de iubitori ai cântecului şi jocului românesc, al tradiţiilor păstrate cu sfinţenie din moşi-strămoşi. Cu ocazia măreţei sărbători au venit acasă şi mulţi locuitori care se găsesc în străinătate, dar şi oaspeţi din ţară şi de peste hotare, precum familia Petrovici care a venit din Australia, special pentru Festival.

Lucrul acesta nu i-a surprins prea tare pe organizatorii care au mediatizat puternic manifestarea urmărită şi de TV România Internaţional care se vizionează în Europa, dar şi Africa (în ţările Magreb), apoi pe continentul american, respectiv în Noua Zelandă şi Australia, respectiv în mod tradiţional şi de Televiziunea Voivodinei, TV RUF, RTV TIMOC PRESS, TV Sezam şi TV ZVIŽD, apoi agenţiile de presă Romanian Global News şi Agepress, posturile de Radio Novi Sad, Radio Far, Radio Reşiţa, ziarele "Libertatea" şi "Tibiscus", revistele "Neamul românesc", "AGERO" (Stutgart – Germania), etc....

Onoarea de a inaugura măreaţa sărbătoare a cântecului şi jocului românilor de la nord şi sud de Dunăre, adică din Serbia, Bulgaria şi România, a revenit domnului Eugen Tomac, secretar de stat Departamentul Guvernului României pentru românii de pretutindeni care, a participat la reuniune împreună cu domnul senator Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru românii din diasporă.

La începutul manifestării, tuturor participanţilor şi oaspeţilor care au reprezentat Parlamentul şi Guvernul României, dar şi oficialităţilor locale, s-au adresat Iviţa Glişici, directorul Festivalului şi preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina, principalul coorganizator al Festivalului. La festivitatea de inaugurare, directorul Festivalului a acordat plachete pentru preşedinţii Serbiei şi României, Boris Tadić şi Traian Băsescu, secretarului de stat, Eugen Tomac şi senatorului Viorel Badea. Placheta de onoare a festivalului a fost acordată şi lui Lucian Marina, directorul artistic al festivalului, precum şi lui Zoran Pajkić, preşedintele comunei Golubaţ, respectiv celor mai merituoşi pentru reuşita acestei manifestări.

Membrii celor 30 de ansambluri folclorice, grupuri vocale, solişti vocali şi instrumentişti, rapsozi populari, etnologi şi folclorişti, sosiţi la Festival într-un număr deosebit de mare şi din Răchitniţa din Bulgaria, precum şi din Lugoj, Reşiţa, Drobeta-Turnu Severin, Baia de Aramă, Moldova Veche şi Sviniţa, România, împreună cu ansamblurile folcorice din Serbia de Răsărit şi oaspeţii sosiţi de la Nord de Dunăre, din Voivodina, timp de două zile au cântat şi jucat cu mic cu mare, spre marea satisfacţie a publicului numeros care, de dragul folclorului a răbdat şi temperaturile caniculare. Au urmărit şi aplaudat frenetic evoluarea cu brio a ansamblurilor folclorice, grupurilor vocale, soliştilor vocali şi instrumentişti.

Măiestria interpretării cântecelor româneşti au demonstrat atât vestiţii rapsozii populari precum Staniša Paunović şi Svetlana Arsić din Kučevo, respectiv solista Cica Blagojević, solistul Dule Zajček şi renumitul rapsod popular Ion Bosioc din Bocşa, apoi acordeoniştii Velizar Matušić, Oliver Paunović, Miloš şi Victor Djordjević sau tânărul cărăbaş Boban Trailović, interpretând piese nostalgice la cimpoi, la fel ca şi Ivan Tomić care a evoluat cu fluierele sale care de care mai deosebite, executate şi dintr-o simplă crenguţă.

Publicul a aplaudat frenetic şi evoluarea tinerilor timoceni care chiar dacă nu au şcoală în limba română au recitat pe de rost "Mioriţa" sau au cântat doine duioase, au interpretat la vioară, acordeon sau cimpoi, la fel de simpatic ca şi micuţa Elena Molea din Reşiţa în vârstă de 6 ani şi care chiar dacă este încă la grădiniţă a recitat impecabil "Bumb de cap" de Sorin Olariu şi a cântat de parcă este o vedetă. Incontestabil o minunată descoperire a poetului, redactor la TV Banat şi animator cultural verificat, Dan Liuţ care şi anul acesta a fost "toboşarul" Festivalului şi împreună cu umoristul şi poetul Ionel Stoiţ din Novi Sad, a creat publicului şi clipe de revelaţie, stârnind însă şi lacrimi nu doar la cei mai în vârstă.

O surpriză plăcută a amatorii culturali din satul Svinica din Clisură, care au sosit în frunte cu primarul Nicolae Kurić şi au demonstrat cum joacă deopotrivă cu măiestrie şi jocuri româneşti şi sârbeşti la fel ca şi amatorii participanţi la festival din Moldova veche. O impresie deosebită au lăsat şi membrii ansamblurilor folclorice "Lugojana" din Lugoj, "Ponoare" din zona de interferenţă Baia de aramă, la fel ca şi entuziaştii şi fermecătorii ovceni care cu suitele interpretate impecabil pur şi simplu au fermecat publicul care a aplaudat frenetic şi îndelungat atât evoluarea acestor amatori conduşi de Dorel Cina cât şi ingenioasa evoluare a ospeţilor sosiţi din Timocul bulgăresc. Amatorii din Răchitniţa–Bulgaria au evoluat şi cu un impresionant montaj folcloric şi cu un minunat grup vocal, precum şi cu dansuri specifice regiunii interpretate şi de amatorii din localităţile din Timocul Sârbesc: Ranovac, Crnajka, Brestovac-Bor, Zlot, Luka-Bor, Bradarac, Rašanac, Golubac, Lubnica, Melnica, Kaona, Krivelj, Bogovina, Osanica şi Porodin de unde a venit şi Miss Festivalului. Marele premiu al Festivalului a fost acordat Ansamblului folcloric din Starčevo, cu cea mai reuşită reprezentaţie, a fost decernat Marele Premiu al Festivalului "JOC ROMÂNESC".

Amatorii culturali din satul Starčevo, comuna Petrovaţ na Mlavi, sunt membrii Societăţii Cultural-Artistice "Brača Trajić" înfiinţată imediar după cel de al Doile Război Mondial. Aceşti amatori din localitatea Starčevo, veche localitate medievală amintită încă în Defterul din anul 1467 al regiunii Braničevo, au mai cucerit locul întâi şi la alte manifestări culturale precum Întâlnirile satelor din anul 1994, victorie care le-a asigurat participarea la Festivalul "Homoljski motivi" unde, formaţia de dansuri, de asemenea, s-a plasat pe primul loc.

Organizatorii manifestării internaţionale nu au uitat nici de data aceasta să organizeze şi un parastas la Monumentul eroilor români din sat care şi-au pierdut viaţa pentru libertate. Slujba a fost oficiată de preotul iconom stavrofor Iel Buobu Lui, paroh al parohiei B.O.R. de Horreum Margi şi Isacova din Dacia Ripensis.

De altfel, la Festivalul de la Jitcoviţa, publicul a admirat şi participanţii numeroaselor manifestări adiacente prin care organizatorii au contribuit ca marea întâlnire a românilor din trei ţări să fie una memorabilă. Menţionăm astfel jocul ciobănesc "Poarca", competiţiile "Cea mai gustoasă mămăligă", "Cea mai bună brânză" şi "Cea mai dulce varză", precum şi expoziţia de mâncăruri organice, pur ecologice. La Festival a avut loc o paradă a porturilor naţionale şi o revistă de modă cu îmbrăcăminte modern confecţionate cu elemente de pe costumurile naţionale, respectiv a fost organizat şi un recital al poeţilor în grai, cu lansări de carte sârbo-române ("Tăierea lemnului" – "Seča drva" a Aurorei Planjanin) a cât şi publicaţii multilingve precum revista "Most", apoi Concursul "Românca-Miss Serbia" şi alegerea Miss Publicului, respectiv Miss Farmec şi Miss Festivalului, proclamarea celor mai buni solişti vocali şi a ansamblului folcloric care a lăsat cea mai frumoasă impresie. Aşadar, au avut de lucru şi membrii numeroaselor jurii de specialitate. Învingători sunt: echipa din Kudreš care a cucerit cupa la întrecerea internaţională "Poarca – Jitcoviţa 2011", Activul femeilor "Şoimana" din Luka-Bor învingător la competiţia "Cea mai bună brânză". Dragi Musić din Snegotin a cucerit cupa pentru "Cea mai gustoasă mămăligă" iar, Žika Pavlović a dovedit că este bun bucătar preparând "Cea mai dulce varză". Sofia Nikić este învingătoarea competiţiei tinerilor solişti vocali talentaţi, Ivana Popović a fost proclamată deţinătoarea celui mai frumos port naţional, iar Oana Casapu din Drobeta-Turnu Severin, România a fost aleasă de public Miss Farmec, în timp ce "Românca – Miss Serbia", în competiţia a 30 de candidate frumoase, a fost proclamată Maja Petrović din localitatea Rašanac, însoţitoare fiind Nevenka Lekić din Ranovac şi Suzana Mitrović din Kučevo.

Concursul "Românca Miss Serbia" a fost organizat în mod tradiţional de Societatea de Limba Română din Voivodina şi sponzorizat anul acesta de domnul Dănuţ Cioloca, directorul întreprinderii "Žitobanat" din Vârşeţ iar, tânăra Maja Petrović, pe lângă premiile primite de la organizatori, şi-a asigurat dreptul să participe la competiţia de la Roma (Italia), unde se alege cea mai frumoasă româncă din lume.