Dupa un articol tendentios in ziarul “Danas” in care erau vehiculate tot felul de minciuni facand propaganda reprezentantilor partidelor sarbesti care conduc Consilul National, asociatiile romanesti din Timoc au reactionat cerand redactiei “Danas” sa publice un drept la replica.
Romanian Global News reia replica asociatiilor romanesti:

Redactorului şef al cotidianului Danas
Domnului Zoran Panovic

Stimate domn,

Sâmbătă, 25.02.2012, în cotidianul Danas, a fost publicată declaraţia preşedintelui Consiliului Naţional al Vlahilor, domnul Radisa Dragojevic „Vlahii refuză solicitarea Bucureştiului de a se declara români“, relaţionat cu posibilitatea ca România să nu sprijine calea Serbiei spre integrările europene în cazul în care situaţia vlahilor/românilor din Serbia nu se va ameliora.                       
Având în vedere că domnul Dragojevic a prezentat poziţia Consiliului Naţional al Vlahilor privind statutul vlahilor/romžnilor din Serbia, pe care organizaţiile noastre nu o împărtăşesc, vă rugăm să publicaţi scrisoarea noastră pentru ca opinia publică din Serbia să-şi facă o
În declaraţia făcută pentru cotidianul Danas, Dragojevic menţionează „din poziţia de minoritate în Serbia nu avem probleme şi nu suntem lipsiţi de drepturi“. În cazul în care asta este situaţia reală adresăm atât domnului Dragojevic, cât şi Guvernului Republicii Serbia întrebarea: de ce vlahii nu au posibilitatea de a-şi cultiva identitatea naţională ci sunt manipulaţi de majoritatea instituţiilor semnificative şi implicit, de stat. De asemenea, de ce nu avem posibilitatea de a studia limba maternă în şcoli şi de ce se crează în prezent o limbă artificială. Actuala componenţă a consiliului a eliminat de altfel, în seria de provocări la adresa României, limba română din programa de studiu pentru vlahi şi a introdus limba sârbă ca limbă maternă. De ce vlahii/români nu au mass-media în limba maternă şi nu au posibilitatea de a-şi cultiva cultura şi tradiţia.
Dacă statul a avut o atitudine corectă faţă de vlahi/români, de ce nu am beneficiat de aceleaşi  posibilităţi de care au beneficiat majoritatea minorităţilor naţionale din Serbia. În declaraţie se menţionează, de asemenea, „Nu există probleme în ceea ce priveşte poziţia minorităţii naţionale vlahe/române din Serbia, ci autorităţile de la Bucureşti solicită oficialităţilor de la Belgrad să ne declare români, comunitatea noastră nefiind de acord.“ Este încă o confuzie pe care o face Dragojevic, dacă avem în vedere că, cu prilejul vizitei efectuate de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, în Serbia şi la Negotin, a menţionat că deşi în limba sârbă ne declarăm vlahi (sub această denumire fiind recunoscuţi şi de statul sârb) nu constituie nici o problemă, dar că trebuie să ni se faciliteze studierea limbii române, aceasta fiind limba utilizată de vlahii din Serbia de E. Nimeni nu aminteşte că vlahii au fost introduşi sub formă de categorie inclusă la recensământ, după 1921, anterior fiind fost o perioadă îndelungată înregistraţi ca români, mai mult, Vladimir Jaksic a înregistrat oficial la recensământul din 1875,  românii din Banat ca vlahi. Trebuie avut în vedere faptul că în perioada respectivă întregul Banat se afla în componenţa monarhiei austroungare, şi că Imperiul Austro-ungar se întindea până la Carpaţi şi includea aproape jumătate din teritoriul României de astăzi.
Din aceste aspecte rezultă că aici nu se face diferenţa dintre termenul vlah şi român, considerându-se că este vorba despre aceeaşi identitate, de asemenea Dragojevic menţionează în continuare că, „cu excepţia unor rădăcini comune, nu avem nici o legătură cu România“. Ar fi de preferat să precizeze în public care sunt rădăcinile comune, nu este cumva limba vorbită de vlahii din Serbia de Est, cultura, obiceiurile, tradiţia.
Nu am avut satisfacţia să auzim acest lucru de la domnul Dragojevic, ci doar faptul că vlahii o duc excelent în Serbia, că nu au nici un fel de probleme şi că pentru el nu este important faptul că tinerii folosesc din ce în ce mai rar limba maternă, că se pierde cultura, că mass-media este cenzurată atunci când se ridică problema vlahilor. Vicepreşedintele  Comitetului de Informare, Dusan Firulovic, a declarat pe postul TV Timoc că vlahii sunt de fapt sârbi, iar Miletic Mihajlovic, vicepreşedintele Consiliului a încurajat pe cei care doresc să se înscrie pe lista minorităţii vlahe/române explicând public omisiunile legii privind listele electorale separate ale minorităţilor care permit înscrierea pe aceste liste a oricărei persoane, indiferent de naţionalitate, astfel încât procesul electoral a fost pus în situaţia absurdă care oferă numeroşilor membrii de partid de diverse naţionalităţi să se înscrie pe liste şi să aibă drept de vot pentru Consilul Naţional al Vlahilor. Acestea sunt cele mai elocvente exemple privind modul de abordare al acestei tematici de către consiliu. Consecinţele acestei situaţii sunt catastrofale şi au drept rezultat imposibilitatea includerii active a vlahilor în procesele sociale şi în dezvoltarea Serbiei în general şi implicit şi a decăderii Serbiei de E în toate privinţele, ceea ce reprezintă un subiect prea vast pentru articolul de faţă.  
Pentru noi este clar de ce are o astfel de atitudine faţă de statul sârb şi faţă de comunitatea vlahă/română pentru că el şi colaboratorii lui care deţin majoritatea în Consiliu, nu a fost interesat de problema vlahă/română până la alegerea Consiliului Naţional al Vlahilor. Dar toţi, din dispoziţia partidelor politice  din Belgrad şi cu sprijinul instituţiilor de stat. cu presiuni mari, ameninţări şi fraude la alegeri, au obţinut majoritatea în Consiliu. Toţi ştiu acest lucru, guvernul, mass-media, organizaţâiile politice, ONG-urile, instituţiile internaţionale, dar păstrează tăcerea şi muşamalizează această problemă. Ca atare, legitimitatea şi legalitatea acestei instituţii este discutabilă motiv din care o parte din membrii şi-au blocat îngheţat statultul în Consiliul Naţional al Vlahilor.
Încă una din şirul lucrurilor nelogice este acuzarea vlahilor pentru problemele cu UE. Organizaţiile vlahe/române se angajează de fapt pentru soluţionarea tuturor problemelor care intervin, pentru cultivarea şi conservarea identităţii proprii şi pentru drepturile civice elementare care reprezintă premisa dezvoltării tuturor comunităţilor şi inclusiv a Serbiei. Din păcate, modul în care a fost organizat Consiliul Naţional al Vlahilor, cadrele şi organizaţiile care de ani de zile s-au ocupat cu succes de aceste teme, când astfel de probleme nu erau prezente, au fost înlăturate fiind substituite de persoane incompetente care în doar doi ani au reuşit să provoace o serie de scandaluri şi să creeze una dintre cele mai mari probleme dintre România şi Serbia în istoria relaţiilor diplomatice dintre aceste două ţări.
Prin înfiinţarea aşa-zisului „alfabet vlah“, Dragojevic şi partenerii săi coaliţionali din Consiliul Naţional al Vlahilor au provocat din nou comunitatea vlahă şi România vecină. De asemenea, au adoptat o numeroase decizii absurde care contravin principiilor lingvistice, istorice, etnologice şi ceea ce e şi mai tragic, s-au lăudat public cu faptul că acţionează împotriva realităţii şi a poziţiilor ştiinţifice şi că se ghidează după propriile decizii. Astfel, Dragojevic, Miletic şi ceilalţi care reprezintă majoritatea în consiliu, au adus prejudicii imaginii Serbiei în opinia publică mondială şi au discreditat o parte din instituţiile sârbe, ştiinţifice şi societatea democratică.
În locul dorinţei de soluţionare a problemei, astfel de texte plasate în mass-media atacă, practic, una dintre cele mai mari minorităţi naţionale din Serbia, pentru ceva pentru care nu poartă nici un fel de responsabilitate.
Semneaza:
Partia Democrata a Rumanilor din Serbia, „Ariadnae Filum“ Societatea pentru Cultura Vlahilor-Rumânilor, „Traian“ Societatea Românilor-Vlahilor, Societate pentru cultura, limba şi religia vlahilor-românilor din Pomoravlje, „Dunărea“ Societatea pentru tradiţia şi cultura vlahilor, Centrul de dezvoltare rurală - Iniţiativa culturală a vlahilor din Serbia