Două decenii de tranziţie. De atât timp a fost nevoie pentru ca cele mai importante fabrici şi uzine din ţara noastră să se prăbuşească

Dezastrul economic care se resimte după acest declin determină autorităţile să vorbească despre un plan de salvare. Deocamdată ştim sigur că avem nevoie de încă 5 ani pentru acest lucru.

În ultimii ani Moldova a rămas fără mai multe industrii, considerate model în urmă cu mai mulţi ani. De exemplu, acum două decenii la Chişinău se produceau anual circa 150 mii de televizoare „Alfa". Acum, niciunul.

Ion Lupan, şef de direcţie în cadrul Ministerului Economiei, enumără o serie de giganţi ce au „murit" în ultimii 20 de ani: Uzina Mezon, care staţionează de mai mult de un deceniu. Mezon a fost una dintre cele mai mari cinci întreprinderi din domeniul microelectronicii în fosta URSS. Producea anual 130 de milioane de circuite integrate.

SCĂDERE MASIVĂ ŞI ÎN PIB

Uzinele Micron, Sigma, Vibropribor, care produceau de la microconductoare, la diverse aparate electronice, au tras acum pe linie moartă. Cât despre uzina de tractoare, un alt gigant industrial, aceasta mai asamblează doar câte una-două maşini anual.

Ion Lipan explică această situaţie prin lipsa cererii pentru producţia moldovenească. În schimb, autorităţile susţin că au un plan de rezervă pentru resuscitarea industriei. Şi asta cu atât mai mult cu cât s-a înregistrat o scădere dramatică a cotei sectorului industrial în Produsul Intern Brut, de la 20% în 2001, la doar 13%.

Vicepremierul Valeriu Lazăr declara recent: „cuvintele de ordine pentru economia Moldovei sunt Industrializare, Agricultură şi Servicii cu valoare adăugată înaltă. Avem la dispoziţie maxim cinci ani pentru a pune bazele unui nou sistem economic, al cărui motor să fie investiţiile şi exportul", susţine Lazăr.

Autorităţile au făcut şi o listă a ramurilor prioritare, pe care se va miza în următorii ani. Mihai Bologan, doctor în economie şi preşedintele Institutului IDEA, consideră doar parţial corectă abordarea potrivit căreia „se doreşte industrializarea ţării". „Statul nu poate interveni direct în crearea unor fabrici, aşa cum se făcea în URSS. Suntem într-o economie de piaţă în care investitorii vor fi primii care vor dori să dezvolte industria în Moldova. Ca să asigurăm afluxul de investiţii, trebuie creat un cadru atractiv pentru ca marile companii să dorească să vină în Moldova să-şi dezvolte afacerile", susţine Bologan.
În opinia economistului, dezvoltarea unor domenii proprii de specializare va fi un proces dificil şi aici în primul rând este vorba despre industria vinicolă şi textilă. „Pe termen lung, cel mai probabil că economia Moldovei ar trebui să se specializeze în dezvoltărea serviciilor, unde ar putea fi competitivă pe piaţa internaţională. Dar şi aici, este nevoie de un cadru regulatoriu ce ar facilita dezvoltarea afacerilor", concluzionează preşedintele Institutului IDEA.

Pe cei mizează Guvernul

Autorităţile au făcut o selecţie a ramurilor prioritare ale industriei, conform următoarele criterii economice: mărimea valorii adăugate, obţinute în procesul de producţie; cererea de pe piaţa internă în producţia ramurii; existenţa resurselor locale de materie primă; potenţialul de export; capacitatea de absorbţie în termen scurt inovaţiile ştiinţifice şi tehnologice.
Acestor criterii corespund în cea mai mare măsură, următoarele ramuri:

Industria alimentară;
Industria produselor nemetalice;
Industria uşoară;
Industria IT;
Industria de maşini şi echipamente;
Industria chimică.