Despre realizările Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, problemele cu care se confruntă instituţia şi priorităţile pentru anul 2013 ne vorbeşte în cadrul unui interviu pentru EPRESA, ministrul Anatol Şalaru.

 Şeful MTID ne oferă detalii despre starea drumurilor din Republica Moldova, despre cum au fost acestea afectate de zăpada din această iarnă şi ne promite că în anul 2013 drumurile în stare foarte rea vor dispărea din Moldova.

Şalaru mai vorbeşte despre  barierele speciale care vor fi instalate la trecerile la nivel cu calea ferată şi fixarea pe marginea drumurilor a parapeţilor antizăpadă.

Acestea, dar şi alte declaraţii, le citiţi în interviul de mai jos:

EPRESA: Care sunt cele mai mari realizări ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de când aţi fost instituit în funcţie?

Anatol Şalaru: În primul rând, elaborarea Codului Transporturilor, care va face o reformă radicală în domeniul transporturilor. E la Guvern, aşteaptă să fie pus pe ordinea de zi, aprobat şi trimis la Parlament.

În al doilea rând, aderarea la spaţiul unic european aerian. Este un pas foarte mare înainte. Ar însemna că aviaţia din Republica Moldova a aderat deja la valorile Uniunii Europene, practic este încadrată în sistemul european.

Un alt punct important este modernizarea şi reutilarea trenurilor diesel. Nici oficialităţile nu ştiu, dar vechile trenuri, astăzi, nu mai au dreptul să circule. Au peste 30 de ani, perioada lor de exploatare a fost de până la 20 de ani. Ele circulă numai cu speranţa că nu se va întâmpla nimic. Uzina producătoare nu mai există, nu mai există piese pentru aceste trenuri. Acest proiect de modernizare va fi dus până la capăt şi cetăţenii vor beneficia de condiţii foarte bune. Până în luna mai noi vom avea cinci trenuri modernizate.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am realizat este faptul că am câştigat încrederea partenerilor de dezvoltare străini care a dus la investiţii foarte mari în sectorul reabilitării drumurilor. Noi deja avem semnate acorduri cu bugete de peste 400 milioane de euro. Sunt puse la punct pentru a fi semnate de către prim-ministru, în jur de 300-350 de milioane de euro.

Din 2009 până în prezent, Fondul Rutier a fost mărit de cel puţin cinci ori. Noi nu putem întreţine drumurile, nu putem să le reabilităm, nu putem atrage investiţii străine de la partenerii noştri dacă nu avem bani în Fondul Rutier. Un drum construit trebuie întreţinut, dacă nu ai bani să îl întreţii atunci drumul degradează.

EPRESA: Ce alte activităţi importante vă propuneţi pentru anul 2013?

Anatol Şalaru: Aprobarea Codului Transporturilor şi continuarea programului de reabilitare a drumurilor pentru 2013. Avem multe proiecte care urmează să demareze sau să fie finalizate. La etapa finală se află licitaţia sectorului de drum Chişinău – Ungheni – Sculeni şi a şoselei de centură a oraşului Ungheni, cât şi Hînceşti-Lăpuşna-Leuşeni.  

Vrem să semnăm un acord de finanţare pentru Calea Ferată cu BERD şi BEI, în jur de 50-60 de milioane de euro pentru modernizarea şi eficientizarea Căii Ferate. Să continuăm deschiderea, adâncirea şenalului navigabil şi redeschiderea navigaţiei pe râul Prut.

Codul Transportului Naval urmează să fie aprobat în Parlament, a trecut de unele comisii.

Urmează să implementăm peste o sută de acte normative, regulamente, legi ce ţin de semnarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun Uniunea Europeană – Republica Moldova. Noi trebuie să aducem în ordine, timp de doi ani de zile, toată legislaţia, actele regulamentele, cerinţele.

EPRESA: Care sunt problemele MTID în acest moment?

Anatol Şalaru: Probleme apar în fiecare zi, dar se rezolvă în mod firesc.  Cea mai mare problemă pe care am avut-o în luna decembrie 2012 a fost neîndeplinirea Fondului Rutier din cauza scăderii importului. În ultimele luni ale anului s-au importat mai puţine produse petroliere. Fondul Rutier a acumulat cu 51 de milioane de lei mai puţin pentru luna decembrie, am rămas cu o restanţă faţă de agenţii economici şi faţă de întreprinderile de exploatare a drumurilor raionale. Drept urmare unii nu au dat salarii la timp, nu s-au putut descurca.

Anul acesta trebuie să organizăm licitaţie pentru a instala bariere la trecerile de cale ferată. Pentru unii cetăţeni din Republica Moldova legea nu este suficientă, indicatoarele nu sunt suficiente, semaforul nu este suficient, trebuie să le punem şi ceva în faţă, o barieră fizică, lucru care nu se face nicăieri în lume. Barierele se intalează mai mult în localităţi, unde este trafic intens. Noi însă vom instala şi în locurile unde trec şi zece maşini pe zi, pentru că se găseşte cineva să treacă.

Noi trebuie să căutăm bariere speciale pentru Moldova. Este vorba de bariere care se aseamănă cu cele de la vamă, ies din pământ cu dinţi din metal şi se deschid într-o singură direcţie. Au fost cazuri că în 48 de ore au fost distruse trei bariere.

Barierele speciale vor fi instalate în mai multe locuri, în special cele în care s-au înregistrat accidente şi depinde de câte putem cumpăra din suma de 20 de milioane de lei prevăzuţi pentru aceste bariere. Bariera costă foarte mult, are trei sisteme de siguranţă.

EPRESA: Care sunt datele MTID, la acest moment, în ceea ce priveşte starea drumurilor din Republica Moldova?

Anatol Şalaru:  În Republica Moldova în ultimii trei ani de zile, lungimea drumurilor în stare rea şi foarte rea a scăzut de trei ori. Astăzi, doar în jur de 8% din drumurile din Republica Moldova sunt în stare foarte rea, iar lungimea drumurilor bune şi foarte bune a crescut de la 9% -10% din 2009 a crescut până la35%.

În anul 2013 drumurile în stare foarte rea vor dispărea. De asemenea, în primăvara acestui an vor demara lucrările pe traseul Sărătenii Vechi – Soroca, iar în toamnă vor fi finalizate lucrările. Va fi un drum impresionant pentru Republica Moldova.

EPRESA: Câţi bani s-au cheltuit pentru reparaţia drumurilor în 2012?

Anatol Şalaru: Nu este un buget luat din Fondul Rutier, este un buget separat. Contractul nu a fost pentru 2012 sau 2013, ci sunt pentru 2-3 ani. În jur de 2 miliarde de lei au fost folosite în 2012, pentru reabilitare şi cu întreţinerea drumurilor.

EPRESA: Cum a afectat zăpada din această iarnă calitatea drumurilor?

Anatol Şalaru: Nu atât zăpada, cât acest proces de îngheţ-dezgheţ, acest ciclu zero. Noi în fiecare an le plombăm, dar plombele sar. Ziua se dezgheaţă, apa intră în asfalt, noaptea îngheaţă, gheaţa dilată asfaltul şi crapă. Soluţia este să reabilităm toate drumurile. Când se reabilitează un drum se măreşte capacitatea drumului, iar noi acum folosim tehnologii moderne, se folosesc polimeri, aditivi la asfalt, ceea ce îl face mult mai rezistent la aceşti factori.

EPRESA: Ce ne puteţi spune despre drumurile reparate în această vară şi în care deja au apărut gropi de 7- 8 centimetri? De exemplu în Orhei. 

Anatol Şalaru: Drumul încă nu a fost dat în exploatare. Acesta trebuia să fie finisat în această toamnă, însă firma italiană care efectuează lucrările nu a reuşit să facă faţă terminilor contractuali.

Nu a fost pus stratul de uzură, stratul care rezistă la exploatarea zilnică. A fost pus doar stratul de egalizare, care preia doar denivelările dar nu are sarcina de a rezista fizic la toate sarcinile şi atunci au apărut gropi pe care vor fi reparate tot de companiile italieneşti. Noi nu avem dreptul să ne implicăm, ei răspund în totalitate de acest drum.

Urmează să fie puse zeci de mii de tone de asfalt pe acest traseu, ca să corespundă tuturor cerinţelor.

EPRESA: Responsabilii de la Administraţia de Stat a drumurilor recunosc că nu a fost respectată tehnologia de asfaltare în acest caz. Cine va răspunde pentru asta?

Anatol Şalaru: Atunci când nu a fost respectată tehnologia de asfaltare, atunci au fost obligaţi să facă lucrările din nou, din banii lor.

EPRESA: Cine verifică şi standartizează calitatea şi parametrii asfaltului? Calitatea lucrarilor?

Anatol Şalaru: Este Inspectoratul de Stat în Construcţii şi este supervizorul. Există două contracte, un contract cu compania care va executa lucrările şi a doua este compania care va superviza calitatea lucrărilor companiei internaţionale. Supervizorul este cel care face analiza de laborator a tuturor materialelor de construcţie: pietrişul, granitul, bitumul, nisipul, lutul şi orice material care se foloseşte numai cu aprobarea supervizorului care ia mostrele şi le duce în laborator. Supervizorul aprobă planul de lucru. Nimic nu se face fără acordul supervizorului, care răspunde de calitate. Nici plăţile nu se mai fac fără semnătura supervizorului.

Mai este şi Administraţia de Stat a Drumurilor, care nu prea are laborator specializat, dar care ia carote, mostre şi supervizează calitatea. 

EPRESA: Când se va finaliza procesul de reabilitare a drumului naţional Chişinău-Ungheni-Sculeni? Ce sume au fost investite până acum?

Anatol Şalaru: Încă nu s-a terminat licitaţia. În conformitate cu acordurile noastre, cu cei de la BERD și BEI, urmează să aprobe toate etapele licitaţiei. De obicei durează în jur de şase luni.

Suma nu a fost încă investită, dar este vorba de 60 de milioane de euro şi separat un grant de de la UE de 16 milioane de euro pentru drumul de ocolire a oraşului Ungheni.

EPRESA: Ce instituţie a statului verifică şi emite raport despre cât de transparent se cheltuiesc aceşti bani?

Anatol Şalaru:  Pe noi nu ne interesează cum se cheltuiesc aceşti bani, pe noi ne interesează să se facă lucrările stipulate în contract. Cum cheltuiesc ei banii, asta nu depinde de noi, pentru că aceşti bani nu trec prin Ministerul Transporturilor , banii vin în Ministerul Finanţelor.

EPRESA: Sunt şi la noi “regi ai asfaltului” ca în România? 

Anatol Şalaru: Încă nu. Probabil că vor apărea şi la noi, nu exclud acest lucru. Regii asfaltului în România au apărut datorită relaţiilor politice care le-au avut. La noi situaţia e un pic diferit pentru că la noi licitaţiile se fac un pic diferit.

Nu stabileşte ministerul cine va efectua lucrările. Licitaţiile internaţionale, unde vin banii de la partenerii noştri de dezvoltare, se fac după regula Federaţiei Internaţionale a Constructurilor. Câştigătorul este aprobat de către bancă, de către cel care dă banii.

EPRESA: La începutul lunii decembrie, nordul ţării a fost blocat în nămeţi. Cum a fost această “experienţă”?

Anatol Şalaru: Din 1984-1985, noi nu am avut asemenea situaţii, când practic într-o săptămână a căzut norma de precipitaţii pentru trei luni.

Problema a fost cu anumite sectoare unde a fost spulberată zăpada, unde a fost viscol şi s-a acumulat zăpada care nu a fost posibil de îndepărtat cu utilaje simple de deszăpezire. Atunci au fost aduse utilaje speciale: frezele de la Calea Ferată, utilaje pe bază de tancuri (maşini blindate), care ne-au ajutat foarte mult. Am mobilizat toate buldozerele, toate tractoarele, tot ce se putea mişca de la agenţii privaţi, de stat, de la administraţii publice, uzine, pentru a ieşi din această situaţie. Eu cred că noi ne-am descurcat foarte bine.

A lăsat un pic de dorit nivelul de cultură a unor şoferi, care au crezut că vor trece prin nămeţi ca prin unt. Din cauza lor s-au blocat şi câteva autospeciale în nămeţi. Sper că pe viitor şoferii vor asculta de indicaţiile poliţiei. Dacă ei le-au interzis să meargă înseamnă că trebuie să aştepte.

EPRESA: Aţi ştiut cumva ce ne va aduce această iarnă? Cum aţi fost pregătiţi?

Anatol Şalaru: Nimeni nu s-a gândit că va fi aşa iarnă. Însă noi am fost pregătiţi, noi mereu suntem pregătiţi, nu aşteptăm să ni se spună cum şi când să acţionăm.

EPRESA: Totuşi a durat mult deszăpezirea drumurilor în zona de nord. Oamenii au stat blocaţi câteva zile în nămeţi.  Era posibil de evitat această situaţie? Cum?

Anatol Şalaru: Nu a stat nimeni blocat câteva zile în nămeţi, maxim o noapte. Autospecialele au ajuns la ei, le-au propus să lase maşinile, să fie evacuaţi. Unii nu au vrut să lase maşinile.

Putea fi evitată această situaţie dacă oamenii nu s-au fi aventurat şi dacă ar fi ascultat de indicaţiile poliştilor şi a drumarilor. Am avut cazuri când şoferii au sărit la bătaie la drumari când le-au zis să nu meargă că drumul e blocat.

EPRESA: Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi, a cerut un elicopter pentru situaţii de acest gen, de ce are nevoie MTID pentru a face faţă situaţiilor excepţionale? 

Anatol Şalaru:  Când e viscol puternic nu te ajută nici elicopterul.

Avem utilaje necesare pentru zilele obișnuite de iarnă, dar pentru situații de acest gen avem nevoie de 5 – 6 freze germane, moderne, care ar face faţă cazurilor excepţionale atunci când este vânt puternic, când viscoleşte şi drumurile sunt blocate.

Frezele pe care le avem au fost cumpărate prin anii 1950-1960, cea de la Bălţi e din 1957, dar sunt în stare bună.

EPRESA: Nu ştim ce surprize ne mai pregăteşte această iarna. Sunteţi pregătiţi pentru a interveni din nou?

Anatol Şalaru: Noi suntem pregătiţi, anul acesta drumurile sunt mai curate ca anul trecut. Pentru prima dată am cumpărat 20.000 de tone de sare, care le-am folosit la materialul antiderapant, ceea ce a dus la topirea imediată a zăpezii şi gheţii.

Anul acesta noi vom instala parapeţi antizăpadă, pe anumite sectoare de drum. Aceştia opresc zăpada la distanţa de 20-50 de metri până la drum. Există şi parapeţi naturali, brazi pe care îi vom sădi în toamna acestui an. Sperăm că nu vor fi furaţi, cum se întâmplă cu indicatoarele rutiere. În acest an am istalat aproape 15.000 de indictoare noi.

EPRESA:  Ce lecţii aţi învăţat din această situaţie?

Anatol Şalaru: Lecţia pe care am învăţat-o e că noi trebuie să fim duri, atât cu angajaţii noştri, cât şi cu conducătorii auto care nu respectă. Nu există aici loc de negociere, oamenii trebuie să înţeleagă că autorităţile îşi fac datoria.

Pe de altă parte am văzut la noi cine se poate descurca în situaţii excepţionale şi cine nu, vom face şi unele remanieri. Din şefii SA Drumuri din raioane vor fi schimbaţi din funcţie, unii deja au fost schimbaţi sau avertizaţi. Dar până în primăvară noi trebuie să finalizăm reforma din sistemul de întreţinere a drumurilor: din 38 de SA Drumuri vor rămâne doar 12, vor fi comasate câte 3-4 şi vor fi promovaţi cei mai buni.