Interviu acordat Radio România Actualități, realizat de Victor Caraculacu.

Bun găsit tuturor dumneavoastră, vă spune Victor Caraculacu. După o serie de discuţii, mai mult sau mai puţin aprinse, Comisia pentru Politică Externă şi Comisia pentru Problemele Minorităţilor Naţionale din Parlamentul Romaniei au hotărat să sprijine Acordul de stabilizare şi asociere a Serbiei la Uniunea Europeană. Dar in lege va fi inclusă şi declaraţia care face parte din instrumentul de ratificare şi prin care se solicită garantarea drepturilor romanilor din Serbia. Discuţiile, uneori tensionate pe acest subiect, intre Bucureşti şi Belgrad nu sunt noi, insă, după ultima intalnire a preşedinţilor Romaniei şi Serbiei, relaţia, in mod tradiţional, bună a celor două ţări pare să fi intrat intr-o nouă etapă. Despre acest subiect şi nu numai, vorbim şi noi in continuare, cu invitatul ediţiei de astăzi, domnul Iulian Chifu, consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, căruia ii şi spun bun găsit in studioul Radio Romania Actualităţi.

Iulian Chifu: Bună seara!

Realizator: Tuturor vă reamintesc şi faptul că ne puteţi asculta şi vedea inclusiv online pe site-ul romaniaactualitati.ro.

Domnule Chifu, aparent, relaţia Romaniei cu Serbia a trecut intr-o nouă etapă, spuneam eu, o etapă pe care eu aş numi-o pragmatică, după o perioadă mai mult sau mai puţin lungă, care era, intr-un fel sau altul, apreciată ca fiind idilică in relaţiile bilaterale. Este, să spunem, momentul discuţiei tête-à-tête din noiembrie trecut, dacă imi amintesc bine, intre preşedinţii celor două state, momentul care a făcut această diferenţiere de la idilică la pragmatică relaţia bilaterală?

Iulian Chifu: Eu cred că a existat o continuitate şi, de altfel, această transformare s-a produs in timp şi foarte aşezat. Despre ce este vorba. Dumneavoastră aţi numit-o idilic şi pragmatic. Pragmatică este şi susţinerea de către Romania a integrării europene a Serbiei, a apropierii, a tuturor paşilor pe care Serbia i-a făcut şi, ca rezultat al discuţiilor din noiembrie, de la Belgrad, preşedintele Romaniei a anunţat aceste elemente: susţinerea Serbiei pentru candidatura, pentru statura de candidat la aderarea in Uniunea Europeană. E pragmatic, spuneam, pentru că este in interesul nostru ca la hotarele şi din zona de sud-vest să avem state integrate in Uniunea Europeană cu acelaşi tip de instituţii ca şi ale noastre şi cu care să putem convorbi şi in formate multilaterale, pe care să le sprijinim in acest drum şi care să adopte regulile Uniunii Europene. In ceea ce priveşte componenta drepturilor minorităţilor, pentru un observator atent a putut să vadă că, pe parcursul timpului, subiectul drepturilor minorităţii romane vlahe din Serbia a fost constant. Chiar dacă el nu a apărut intr-un prim-plan, chiar dacă el nu a avut, ştiu eu, o tuşă foarte vizibilă. El a existat constant şi, practic, există in discuţiile bilaterale de multă vreme. Cu certitudine in ultimii opt ani, am avut acest subiect in mod constant pe agenda bilaterală. E adevărat, insă, că subiectul s-a discutat in cadre care erau poate mai puţin publice in sensul direct, erau lucruri care se dezvoltau pas cu pas, lucruri care erau urmărite in plan diplomatic, in schimburile de vizite. Haideţi să spunem că momentul care a fost cumva marcat ca o, să-i spunem, surpriză, deşi ea nu este o surpriză, avem acest curs care a fost constant, avem o comunicare constantă cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, cu aliaţii noştri din NATO, care au ştiut pas cu pas preocupările Romaniei şi in această direcţie. Spuneam că a fost sau a apărut ca o surpriză ridicarea subiectului, din nou, de către Romania cu ocazia Consiliului Afaceri Europene, de la inceputul săptămanii trecute, tocmai pentru faptul că ea nu s-a văzut, această temă, din cauza marii probleme care bloca relaţiile Serbiei cu Uniunea Europeană, respectiv relaţiile dintre Belgrad şi Pristina, o formulă prin care regiunea Kosovo, cum o numim noi, statul Kosovo, cum a fost recunoscut de un număr de 22 de state ale Uniunii Europene, să fie reprezentat in organizaţiile regionale./asalar Ei bine, din cauza acestei presiuni şi a acestui subiect extrem de fierbinte intre Belgrad şi Pristina şi cu un interes deosebit, in special german, pe această dimensiune europeană in sensul mai larg, subiectul problemelor unei minorităţi romano-vlahe nu s-a mai văzut in spatele, spuneam, acestui subiect, nu s-a văzut la nivel european atat de pregnant, nu s-a văzut poate sau nu a fost observat ca la fel de important de către Belgrad, insă cu ocazia acestui pas, să nu uităm, trebuiau verificate criteriile de la Copenhaga, o componentă a criteriilor fiind cele politice, respectiv respectarea drepturilor omului, drepturilor minorităţilor pentru a avea temeiul şi a fi declarat candidat la integrarea in Uniunea Europeană, respectiv ulterior la inceputul negocierilor. Ei bine, acesta a fost momentul direct in care Romania avea obligaţia să aducă pe masa Consiliului această temă. Dacă acest moment era depăşit, se asuma faptul că, intre Romania şi Serbia sau la nivelul Serbiei nu erau probleme de niciun fel. Acum el a fost marcat, a intrat in agendă, a fost asumat şi de Comisia Europeană, există şi un mecanism la nivelul OSCE a Inaltului comisar pentru minorităţi naţionale, toate aceste instituţii urmand să preia şi monitorizarea, respectiv urmărirea modului in care drepturile minorităţii romane vlahe sunt urmărite şi se aplică in Serbia. Trebuie spus foarte clar că un acord pe această temă era in curs de negociere in format bilateral, dar el ajunsese cam la 90% negociat in pragul acestui Consiliu, insă iată mesajul Romaniei a dus la inchiderea acestui subiect si vreau să subliniez foarte clar - Romania nu şi-a propus in niciun punct să blocheze in vreun fel, au fost şi asemenea interpretări ale unor analişti, jurnalişti, să blocheze integrarea Serbiei, respectiv să blocheze acordarea statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Dovada este că acest subiect, acest lucru s-a şi intamplat. Recomandarea Consiliului Afacerilor Externe, ulterior votul, decizia Consiliului European a fost că Serbia este astăzi candidat la integrarea in Uniunea Europeană.

Realizator: Din punctul dumneavoastră de vedere, există o reală problemă in ceea ce priveşte statutul minorităţilor in relaţiile bilaterale sau dimpotrivă sunt anumite detalii care trebuie privite şi adoptate şi discutate secvenţial, avand in vedere, evident, şi o anumită, aş spune eu, situaţie foarte delicată in ce priveşte problema minorităţilor, aşa cum este privită ea de către Belgrad in momentul de faţă.

Iulian Chifu: Bun. Nu aş intra in foarte mari detalii. Noi ştim foarte bine şi toată lumea o vede - Belgradul a avut şi are in continuare problema acestei declaraţii unilaterale de independenţă a provinciei Kosovo, care fireşte creează reacţii, creează o percepţie defensivă, pregătită de luptă eternă in tot ceea ce inseamnă minorităţile. Pe de altă parte, Serbia a făcut pasul către Uniunea Europeană şi acolo va trebui să respecte aceste drepturi. Eu cred că un alt punct este de subliniat in legătură, de data aceasta, cu Romania. Romania, practic, utilizează pentru prima oară drepturile sale, deci nu este un abuz, ci este uzarea de drepturile pe care le are ca şi membru in Uniunea Europeană. Faptul că a devenit vocală şi a aşezat propriile probleme pe masă cu ocazia acestui Consiliu Afaceri Europene nu face altceva decat să marcheze faptul că Romania se simte mult mai bine la nivel european, că după Consiliul European din nouă decembrie, acolo unde Romania a jucat un rol relevant pentru statele membre non-euro in raport cu dezbaterea privind noul Tratat interguvernamental, ei bine, din acel moment, profilul Romaniei la nivel european s-a conturat mult mai mult, a crescut greutatea strategică a Romaniei şi la nivelul Uniunii Europene. Spun şi pentru că la nivelul NATO contribuţiile noastre externe, greutatea noastră in interiorul alianţei este extrem de vizibilă.../salina/fcostea/Spun şi pentru că, la nivelul NATO, contribuţiile noastre externe, greutatea noastră in interiorul Alianţei este extrem de vizibilă, de relativ multă vreme. Iată, e o acţiune fără complexe, in contextul evident al unei abordări diplomatice a Romaniei in cadrul Consiliului Afacerilor Europene şi, in general, la nivel european, care deja incepe să contureze un profil de stat membru bine integrat şi conştient de drepturile şi de mecanismele pe care le are la dispoziţie in cadrul Uniunii Europene

Realizator: In acest moment aveţi anumite semnale, să spun, pe canale diplomatice, venite de la Belgrad?

Iulian Chifu: Canalele diplomatice, de principiu, ştiţi foarte bine, /fiind/ la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, au existat un set de declaraţii publice de la Belgrad. Belgradul a ştiut de la bun inceput, avea toate datele pentru a şti, pas cu pas, cum va curge acest moment. A existat acea relativă sincopă de neincheiere a acordului privind respectarea drepturilor minorităţii vlahe. Cred că acel lucru s-a incheiat imediat, practic, in nici 24 de ore am avut acel acord semnat, chiar acolo. Şi ca urmare a acestui acord, Romania a susţinut, fără niciun fel de rezerve, acordarea statutului de candidat la integrarea in Uniunea Europeană pentru statul sarb, in cadrul Consiliului European. Nu există sincope, percepţia a fost, evident, intermediată; au existat relatări diverse, au fost şi interpretări poate mai radicale, dar eu cred că poziţia dominantă a fost faptul că, iată, Serbia este candidat la aderarea in Uniunea Europeană. Şi această veste, care este extrem de clară, extrem de bine afirmată de către Consiliul European, vine şi este cea dominantă pentru Serbia, in cursul săptămanii trecute.
Realizator: Ultima intrebare: cum vedeţi evoluţia procesului de aderare, pe termen lung, a Serbiei la Uniunea Europeană şi cum credeţi că vor trebui să se implice autorităţile de la Bucureşti in acest proces?
Iulian Chifu: Romania a afirmat-o intotdeauna, această susţinere este una pragmatică, dar este una şi cu anumite instrumente. Romania a trecut prin acest proces, prin negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, are cunoştintele in privinţa modului in care se desfăşoară tot acest proces şi am certitudinea că la dorinţa autorităţilor sarbe de a fi susţinute, Romania va putea să acorde şi consultanţă şi va putea sprijini acest parcurs al Serbiei. De altfel, cred că Serbia are, la această oră, extrem de mulţi susţinători pentru a face paşi relativ rapizi, in funcţie, evident, şi de condiţiile interne, şi de capacitatea de absorbiţie a acquis-ului european capacitatea de negociere, in aşa fel incat drumul său către Uniunea Europeană să se facă intr-un ritm alert. Evident, nu se pune problema incheierii acestui proces poate inaintea sfarşitului acestui deceniu.

Realizator: Nu aş vrea să divaghez foarte mult, dar totuşi profit de ocazia prezenţei dumneavoastră in studio pentru a vă cere un scurt comentariu privind modul cum ar trebui să funcţioneze acest mecanism deja anunţat de reprezentanţii Ministerului de Externe, de monitorizare, de urmărire a situaţiei minorităţilor romane din alte state.

Iulian Chifu: Ca urmare a semnării acelui acord privind minorităţile, Ministerul Afacerilor Externe, care este titularul de temă, a găsit cu cale să creeze la nivelul instituţiei un mecanism de urmărire, de monitorizare şi de urmărire a modului in care este implementat acel acord semnat. E o procedură normală, in general, pentru orice acord internaţional există, in mod automat, şi o formulă, un mecanism de urmărire, chiar dacă el nu intotdeauna este formalizat. Cred că această decizie a ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, nu vine decat să intărească, să intărească interesul Romaniei, să arate decizia şi să creeze un instrument foarte clar pentru ca acest acord să fie dus la indeplinire, respectiv ca drepturile minorităţii romane vlahe din Serbia să fie respectate.

Realizator: Domnule consilier, la Iaşi, in cadrul şedinţei comune de guvern au fost semnate mai multe acorduri de colaborare bilaterală intre Romania şi Republica Moldova. Se doreşte, credeţi, prin acest moment, prin această şedinţă comună, a se da un semnal de susţinere pentru autorităţile de la Chişinău sau, mai degrabă, este o intalnire, o discuţie, o dezbatere, o reuniune programată anterior şi care urma, in mod normal, să se desfăşoare?

Iulian Chifu: Pe de o parte, intr-adevăr că este vorba despre o reuniune care a fost anunţată, a fost angajată, tot pentru a, cumva, pune lucrurile
la... a le aşeza pe un făgaş normal nu este un lucru inedit. Romania a avut asemenea şedinţe şi are formule de acestea care ţin, mai degrabă, de o diplomaţie guvernamentală, dar şi cu un conţinut pragmatic şi aplicativ foarte exact la nivel executiv. A avut, deci, asemenea intalniri cu Guvernul Ungariei, a avut şi la Bucureşti, a avut şi la Budapesta. A avut o asemenea reuniune in Israel, cu guvernul evreu. Iată, de această dată...../lpreda/lpop/Iată, de această dată, chiar dacă a venit relativ tarziu, avem şi o şedinţă comună de guvern, intre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Moldova. Agenda a fost extrem de pragmatică, menţionaţi şi dumneavoastră un număr de acorduri interguvernamentale, interministeriale. Există acel plan-foaie de acţiuni de implementare a declaraţiei de parteneriat strategic pentru integrarea in Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Cred că este un semnal consistent in privinţa sprijinului afirmat intotdeauna de către Romania privind integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeană. Este, dacă vreţi, puteţi să-l interpretaţi şi ca un sprijin la adresa orientării pro-europene de la Chişinău, nu neapărat pentru o persoană sau pentru un partid, cat pentru Alianţa pentru Integrare Europeană, care astăzi conduce Republica Moldova. Din acest punct de vedere, cred că un număr de teme extrem de importante au putut fi afirmate, au existat schimburile de opinii şi au existat proiectele foarte concrete, care vor permite in timp, odată ce au fost stabilite, finanţarea lor şi declanşarea acţiunilor care să ducă la implementarea acestor proiecte concrete bilaterale. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu sublinia chiar şi componenta şi, mă rog, ambiţia ca Romania să revină in postura de prim partener comercial al Republicii Moldova şi in spaţiul importurilor şi in spaţiul exporturilor şi, sperăm noi, foarte curand şi in spaţiul investiţiilor romaneşti in Republica Moldova, o formulă care este, pe de o parte, naturală intre un stat membru al Uniunii Europene şi un vecin nonmembru al Uniunii Europene, e o chestiune curentă, cu atat mai mult in relaţia bilaterală dintre Bucureşti şi Chişinău, in contextul guvernării şi al unei majorităţi pro-europene in Parlamentul Republicii Moldova.

Realizator: Şi tot premierul Ungureanu, dacă nu mă inşel, reamintea sau comenta şi faptul că există, de altminteri, şi posibilităţi de deschidere sau de dezgheţ in relaţia bilaterală Bucureşti-Moscova. Cu alte cuvinte, după anunţarea rezultatelor alegerilor din Federaţia Rusă, există, credeţi, posibilitatea unei noi etape in relaţia bilaterală Romania-Rusia?

Iulian Chifu: O nouă etapă e o caracterizare corectă, poate un dezgheţ e deja o forţare, pentru că nu eram intr-o situaţie de ingheţ. Relaţia bilaterală dintre Romania şi Federaţia Rusă se află intr-o situaţie in care, la nivel comercial, la nivelul investiţiilor, la nivel economic, relaţia este extrem de bună, iar creşterea comerţului bilateral este vizibilă. Pe de altă parte, la nivel politic, am plecat de la o situaţie in 2008, războiul ruso-georgian, sancţiunile la adresa Federaţiei Ruse, care a ocupat un teritoriu al unui stat vecin, care au determinat o suspendare a relaţiilor bilaterale intre NATO şi Federaţia Rusă, intr-un moment in care exista acea promisiune a unei vizite a preşedintelui Traian Băsescu la Moscova. Această promisiune şi, mă rog, deschiderea şi negocierea s-a produs după summit-ul NATO de la Bucureşti, din aprilie, atunci cand lucrurile acestea pe relaţia bilaterală au fost stabilite. Ei bine, de la nivelul unei vizite oficiale a preşedintelui Romaniei in Federaţia Rusă, am ajuns la o răcire a relaţiilor şi asumată de către Romania şi asumată de aliaţii noştri din NATO, şi naturală, in contextul războiului ruso-georgian. Ca urmare a acestui fapt, evident că elementele şi dialogul politic a coborat la nivel de experţi, la un nivel de secretari de stat. Am avut, din punctul acesta de vedere, semnale consistente. De asemenea, acea convorbire telefonică a premierului Mihai Răzvan Ungureanu cu ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov, care a avut loc inaintea acestei reuniuni de guvern, a apărut, a dat toate semnalele privind o ridicare a nivelului, o revenire practic la un nivel superior al convorbirilor bilaterale. Credem că acest lucru se poate intampla. E posibil să avem de-a face cat de curand şi cu acea comisie interguvernamentală economică intre cele două state, care să se poată desfăşura la Bucureşti. Există un interes direct şi al Federaţiei Ruse, odată cu creşterea prestanţei şi a greutăţii strategice a Romaniei de a relua acest dialog politic la un nivel superior.

Realizator: Mulţumesc pentru participare invitatului nostru din această seară, domnul Iulian Chifu, consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă.