Este timpul ca cetăţenii din stânga Prutului “să spună ce vor, să spună dacă mai vor să trăiască în minciună, în umilinţă sau în sărăcie”. Aceasta este opinia Preşedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, exprimată în interviul acordat ZiuaVeche.ro. De asemenea, acesta le doreşte cetăţenilor ambelor state, România şi Republica Moldova, să se „întâlnească cât mai repede în marea familie europeană”.

„Eu sunt convins că acest obiectiv îl vom realiza şi, cu cât mai repede ne vom apropia de valorile europene, cu atât mai repede vom realiza şi valorile noastre naţionale, pe care ni le-a dat Dumnezeu pentru noi, toţi românii”, consideră Mihai Ghimpu. Citiţi, în continuare, cum vede Preşedintele R. Moldova situaţia politică de la Chişinău, viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană, stadiul anchetei privind evenimentele din 7 aprilie, relaţiile tensionate cu Federaţia Rusă, dar şi relaţiile cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

- Domnule Presedinte, pe 5 septembrie, a avut loc referendumul pentru modificarea Constitutiei. Care credeti ca au fost motivele pentru care nu s-a obtinut prezenta necesara? Au inteles cetatenii importanta demersului?

Explicaţiile sunt mai multe. Cea mai mare greşeală a fost existenţa pragului electoral, lucru pe care Comisia de la Veneţia nu l-a cerut. Cetăţenii s-au prezentat, totuşi, într-un număr mare la urne, circa 800 000, ceea ce a însemnat un succes din acest punct de vedere. AIE a adus la urne circa 75% din electoratul său. Faptul că nu a existat o prezenţă mai consistentă se datorează şi faptului că AIE nu a avut un staff comun în această campanie, comuniştii au boicotat masiv referendumul, iar sondajele de opinie indicau prezenţă la urme de 70%, ceea ce a făcut ca o parte a electoratului AIE să se demobilizeze.  

-Domnule Presedinte, se anunta o toamna agitata la Chisinau si, vazuta de la Bucuresti, situatia pare destul de grava in ceea ce priveste viitorul democratiei. Sunt intemeiate aceste temeri? Mai are vreo sansa Alianta pentru Integrare Europeana?

Nu sunt întemeiate. AIE are mari şanse să câştige alegerile, chiar să obţină 61 de mandate în Parlament pentru a putea alege şi preşedintele. Dacă nu vor fi 61 de mandate câştigate, avem altă opţiune, adică un Referendum constituţional anul viitor, pe care eu l-am propus deja chiar la începutul acestui an. Nu am fost ascultat, din păcate, şi iata-ne în ce situaţie suntem. Oricum, eu sunt optimist, referendumul s-a desfăşurat în condiţii democratice indiscutabile, aşa va fi şi cu alegerile din noiembrie. AIE are prima şansă în alegerile parlamentare.  

-Desi, oficial, nici macar nu se poate vorbi despre campanie electorala, la Chisinau, exista politicieni care lasa impresia ca aceasta a inceput, anuntandu-si deja candidatura la functia de presedinte. Am observat ca v-ati distantat de aceste "jocuri". Care este preocuparea dumneavoastră în acest moment? Miercuri, 15 septembrie, aţi avut o conferinţă de presă la Chişinău cu tema „7 aprilie şi corupţia instituţionalizată din R. Moldova”.

Da. Este convingerea mea şi a Partidului Liberal că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) trebuie să ia atitudine atunci când unele instituţii ale statului sunt blocate de anumite cercuri de interese. Astfel, este blocată şi schimbarea promisă la 29 iulie 2009. Am anunţat în conferinţa de presă că am pregătit proiectul de hotărâre privind demiterea conducerii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi urmează să văd dacă voi avea susţinerea tuturor componentelor AIE. Noi, liberalii, am spus-o limpede: vrem schimbarea până la capăt. Asta înseamnă reformă în toate domeniile, schimbarea modului de a conduce, a mentalităţilor, funcţionarea cu adevărat a statului de drept. 

-Despre 7 aprilie ce se mai aude?

Nu sunt mulţumit nici de ancheta privind evenimentele din aprilie 2009. Procuratura Generală, Ministerul de Interne şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice nu aduc la cunoştinţă ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009. Se creează impresia că nu-şi fac treaba aceste instituţii. Au fost pornite mai multe dosare penale pentru abuz de putere, tortură, dar lumea aşteaptă de fapt altceva. Totul a fost dirijat de Voronin, deoarece el conducea cu organele de drept. De ce PG nu îl cercetează pe Voronin? Sunt gata să renunţ la imunitatea de preşedinte interimar şi să merg chiar acum la PG să depun mărturii în acest dosar. Dacă Ghimpu se face e vinovat, să răspundă. Acelaşi lucru e valabil şi pentru Voronin. Dar el este lăsat în pace. Am spus că le mai dăm o şansă organelor de drept să facă lumină în cazurile enumerate mai sus. În caz contrar, vom adopta decizii în Parlament. Să nu creadă cineva că Legislativul nu va fi funcţional după semnarea decretului de dizolvare. 

-Aţi vorbit şi despre situaţia TVR-ului în R: Moldova…

Cei care au preluat TVR-ul, să aibă grijă să-l întoarcă, să nu aştepte decizia CEDO în acest caz. Eu nu ştiu dacă a fost preluat legal, sau ilegal, dar să facă un gest cetăţenesc până la urmă. TVR-ul trebuie să revină în Republica Moldova, să se facă dreptate. 

-Ati semnat doua decrete care au iscat isterie la Moscova si reactii de neinteles in clasa politica din Republica Moldova. Ma refer aici la Ziua ocupatiei sovietice si decorarea grupului de patrioti de pe Nistru. Ati ramas singur in calea lupilor?

Eu sper că nu. Alături de mine aştept să vină şi ceilalţi colegi ai AIE, dar mai ales cetăţenii R. Moldova. E timpul să spună ce vor, să spună dacă mai vor să trăiască în minciună, în umilinţă sau în sărăcie.  

-Decenii la rand, popoarele din Uniunea Sovietica au baut si apreciat vinul moldovenesc. S-a "stricat" el atat de mult, de cand Chisinaul aspira la valorile europene, de nu le mai place rusilor?

Cam stranie coincidenţa, nu-i aşa? În ceea ce mă priveşte, am spus şi repet: R. Moldova este un stat suveran, democratic, şi are dreptul să îşi exprime propriile puncte de vedere în ceea ce priveşte realităţile internaţionale. Noi vrem pentru politicienii şi cetăţenii noştri nu mai mult decât ceea ce doresc şi autorităţile de la Kremlin pentru Rusia şi cetăţenii ei: dreptul de a spune, demn, ceea ce gândesc, dreptul de a-şi decide singuri alianţele şi orientarea strategică, dreptul de a-şi evalua singuri istoria, dreptul de a spune adevărul. În acest sens am spus răspicat că eu, ca preşedinte al unui stat recunoscut de comunitatea internaţională, am toate drepturile ce îmi revin din această calitate, inclusiv dreptul de a da decrete. Vrem relaţii bune cu Rusia, nu avem nicio problemă cu cetăţenii Federaţiei Ruse, dar nu putem accepta şantajul economic sau geopolitic ca instrument în relaţiile internaţionale.  

-Domnule Presedinte, ati afirmat in nenumarate randuri ca viitorul Republicii Moldova este in Uniunea Europeana. Autoritatile de la Chisinau fac eforturi sustinute pentru integrare, dar sunt intr-adevar cetatenii convinsi ca acesta este drumul ce trebuie urmat? A reusit clasa politica sa isi faca auzit si inteles mesajul chiar si in ultimul sat din Republica Moldova?

Cetăţenii noştri vor, în proporţie de 60-70%, în Uniunea Europeană. Nu există nici o îndoială pentru asta. Integrarea europeană este opţiunea noastră ireversibilă, care nu are alternativă. Spre deosebire de abordarea ipocrită a subiectelor privind integrarea europeană, adoptată în anii precedenţi de către guvernarea comunistă, Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit să asigure coerenţa declaraţiilor şi acţiunilor. În consecinţă, partenerii europeni au făcut dovada unei deschideri fără precedent şi a unor schimbări calitative în relaţiile Uniunii Europene cu Republica Moldova. Susţinerea permanentă a eforturilor noastre de apropiere de comunitatea europeană pe care o resimţim din partea structurilor Uniunii Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei, din partea tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene este văzută de către întreaga societate ca un credit de încredere  deosebit de valoros. 

-Organismele financiare internationale vorbesc de ceva vreme despre o revenire a economiei Republicii Moldova. La nivel statistic, situatia este descrisa in tente de roz. Cu toate acestea, la nivelul cetateanului de rand, lucrurile sunt percepute altfel. Ce credeti ca trebuie facut ca nivelul de trai al omului simplu sa cunoasca o imbunatatire reala?

În primul rând trebuie să îi convingem pe cetăţenii noştri, cei care cu mare răbdare susţin eforturile noastre, ca Republica Moldova să îşi reia locul în familia europeană, de care este legată prin valori şi principii. Nu trebuie să uităm nici pentru o clipă că viitorul nostru european se construieşte, în primul rând, aici, la noi acasă. Lupta pentru integrare se dă şi se câştigă în Republica Moldova. Tindem spre Uniunea Europeană şi pentru faptul că purtăm o amprentă istorică dificilă. De aceea, anume acum, este momentul să ne eliberăm definitiv de trecutul comunist şi să ne mobilizăm pentru ceea ce urmează de acum încolo. Spiritul european, modul de a gândi şi regulile europene se instalează treptat în viaţa cetăţenilor noştri. Drum înapoi, spre dezastrul pe care l-am avut timp de 20 de ani, nu există. 

- In presa din Germania, Marea Britanie, Italia si Rusia au aparut articole in care Romania este acuzata ca, prin acordarea cetateniei romane locuitorilor din Republica Moldova, este incurajata migratia catre piata de munca occidentala. Cum comentati?

Este o mare greşeală când se spune că oamenii vor să-şi redobândească cetăţenia pentru a pleca la muncă peste hotare. Pentru moldoveni, redobândirea cetăţeniei este un principiu. Eu pot să spun că niciunul dintre liderii sau demnitarii europeni cu care am discutat nu a abordat această chestiune. Este o speculaţie a presei. A început presa din Moscova, apoi din Germania şi nu ştiu pe unde a mai ajuns. Se ştie foarte bine că şi Germania acordă cetăţenie, şi Spania, şi Franţa, dar nu se face atâta vâlvă în cazul lor, chiar dacă numărul de cetăţenii acordat de aceste state este de zeci de ori mai mare decât cel acordat de România cetăţenilor moldoveni. 

- Domnule presedinte, sunt multi cetateni ai Republicii Moldova care lucreaza in strainatate. Ce se poate face pentru ca acestia sa se intoarce in tara? Iar, pana atunci, ce credeti ca trebuie facut pentru a-i determina sa se implice mai activ in viata politica din Republica Moldova?

Cauzele emigraţiei sunt în principal economice. Aşa că tot în zona aceasta trebuie căutate şi remediile. Doar dezvoltarea R. Moldova şi accelerarea proceselor de integrare europeană îi va face pe cetăţenii noştri să se întoarcă acasă. Noi asta facem acum. Dar le cerem tuturor un pic de răbdare.  

-Prezenta trupelor rusesti de ocupatie din estul Nistrului reprezinta o amenintare la adresa libertatii cetatenilor si democratiei din Republica Moldova. Stiu ca militati pentru retragerea acestora, in conformitate cu angajamentele internationale pe care Federatia Rusa si le-a asumat, si ca, in luna iulie, la Geneva, in cadrul Conferintei Mondiale a Presedintilor de Parlament, ati tras un semnal de alarma, pe acest subiect. Au aparut semnale pozitive? Exista reactii de sustinere a demersului dumneavoastra?

Cu siguranţă. Iar partenerii noştri europeni şi americani nu şi-au schimbat poziţia în ceea ce priveşte chestiunea transnistreană. Eu am cerut şi vom cere în continuare retragerea trupelor şi a muniţiilor din regiunea transnistreană, iar în ceea ce priveşte dependenţa economică de piaţa rusească – care ne face vulnerabili şi în ceea ce priveşte chestiunea transnistreană -, vedem astăzi cu claritate că nu avem altă soluţie decât diversificarea pieţelor, pentru a nu mai fi dependenţi de un unic sau principal cumpărător. Relaţia economică cu Rusia este, desigur, foarte importantă, dar nici demnitatea noastră nu poate fi călcată în picioare atunci când unora sau altora nu le place atunci când preşedintele R. Moldova rosteşte adevărul. 

-La nivelul Uniunii Europene, se observa un interes crescut fata de Republica Moldova. Cum ati caracteriza relatia cu statele Uniunii?

Interesul UE faţă de R. Moldova a crescut considerabil după 29 iulie 2009 şi asta nu face decât să ne bucure. Integrarea europeană este obiectivul nostru major. Suntem europeni şi trebuie să fin în Uniunea Europeană. Cu an în urmă încă nu cunoşteam ce va fi cu viitorul nostru, dar datorită cetăţenilor Republicii Moldova, în special al tinerilor, care au votat democraţia şi libertatea, noi putem acum liber să ne declarăm nu doar intenţiile de aderare, dar să şi muncim pentru asta, să anunţăm tare şi clar că suntem europeni şi dorim să fim în marea familie europeană. Este limpede că reformele pe care dorim să le întrprindem nu vor fi deloc uşoare, dar numai prin realizarea lor putem ajunge în Uniunea Europeană. Şi noi vom reuşi acest lucru, deoarece dorim să trăim într-o ţară liberă şi democrată.

Aderarea la Uniunea Europeana va fi, în primul rând, un beneficiu pentru generaţia tânără a Republicii Moldova. Avem tineri talentaţi, care se formează deja în spiritul valorilor democraţiei. Sunt convins că ei au energia, dinamismul şi entuziasmul de a se include activ în procesul de integrare europeană. Pe ei îi încurajez să valorifice oportunitatea apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, să recupereze decalajele care ne despart la acest moment de ţările din Uniunea Europeană şi să transforme Republica Moldova într-o ţară prosperă, un exemplu de reuşită pentru construcţia europeană. Misiunea şi datoria noastră, a tuturor forţelor politice din Republica Moldova, constă astăzi în a arăta Europei că se poate conta pe statul nostru şi că familia europeană va primi nu numai un nou membru, dar şi un plus de sprijin pentru proiectele sale, şi nu în ultimul rând o stabilitate politică în această zonă. 

- Dar cele cu SUA?

Relaţiile cu Statele Unite ale Americii au fost şi ele relansate şi pot spune că sunt în acest moment excelente. Cu America noi dorim să avem un parteneriat strategic formalizat. Şi lucrăm la asta.  

-Anul acesta, inundatiile au afectat ambele maluri ale Prutului. Considerati ca autoritatile de la Chisinau au reactionat eficient? Sunteti multumit de ajutorul acordat de autoritatile de la Bucuresti sau puteau face mai mult? 

Da, suntem extrem de mulţumiţi că România, care trece şi ea printr-o perioadă dificilă, a oferit ajutoare consistente cetăţenilor R. Moldova. Eu am mulţumit deja autorităţilor din România, personal preşedintelui Băsescu şi mă folosesc şi de acest prilej pentru a mulţumi autorităţilor şi cetăţenilor României pentru tot ajutorul pe care îl acordă cetăţenilor noştri, nu doar acela oferit pe timpul inundaţiilor. Şi le doresc cetăţenilor ambelor state să se întâlnească cât mai repede în marea familie europeană. Noi oricum suntem aşezaţi aici în sânul Europei. Eu sunt convins că acest obiectiv îl vom realiza şi, cu cât mai repede ne vom apropia de valorile europene, cu atât mai repede vom realiza şi valorile noastre naţionale, pe care ni le-a dat Dumnezeu pentru noi, toţi românii.