Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău citeşte ziarul TIMPUL – sau cel puţin primeşte o revistă a presei care cuprinde şi această publicaţie.

Spun acest lucru pentru că ambasadorul Valeri Kuzmin a condamnat de curând „ieşirile xenofobe ale unor politicieni”, supărat fiind pe deputata liberală Ana Guţu care a spus că „preşedinte al Moldovei nu poate fi o persoană a cărei limbă maternă este rusa”.Ambasadorul Kuzmin a spus: „Este pur şi simplu epoca de piatră! Aceşti oameni spun că limba rusă este o armă de distrugere în masă. Atunci însă când popoarele noastre trăiau într-o ţară, în Moldova au fost construite instituţii de învăţământ superior, teatre şi cinematografe, săli de concert, s-a creat Academia de Ştiinţe, au fost pregătiţi mii de savanţi, ingineri, medici, oameni de artă, inclusiv scriitori, poeţi, pictori, cântăreţi de operă moldoveni etc.”. Îmi asum expresia „limba rusă ca armă de distrugere în masă” pe care am folosit-o într-un comentariu din TIMPUL, pornind de la o constatare a diplomaţilor americani îngrijoraţi de modul în care Moscova se foloseşte de limba rusă pentru a-şi extinde influenţa politică. Şi, văzând reacţia ambasadorului Kuzmin la această expresie, vreau să ofer câteva explicaţii suplimentare.

Nu doar limba rusă a fost folosită ca armă de distrugere în masă în decursul istoriei. Imperiul Roman a distrus foarte multe civilizaţii cu ajutorul armatelor şi apoi al limbii latine. Au dispărut celţii continentali, dacii, etruscii ş.a. Englezii la rândul lor i-au anihilat pe galezi din punct de vedere lingvistic. Limba franceză literară duce şi acum o luptă împotriva dialectelor regionale. Spaniolii au şters de pe faţa pământului mai multe civilizaţii şi limbi sud-americane. Americanii au distrus la rândul lor limbile şi civilizaţiile amerindiene. Imperiul Rus a distrus numeroase civilizaţii asiatice, cu ajutorul aceluiaşi mecanism.

Prima etapă este a cuceririi militare şi a desfiinţării oricăror posibilităţi de rezistenţă. A doua etapă e îndepărtarea fizică a păstrătorilor culturii cucerite (preoţi, şamani, nobili etc. - în epoca modernă profesori, preoţi, funcţionari, intelectuali). Abia apoi urmează transferul limbii cuceritoare şi anihilarea culturii autohtone: sub protecţia baionetelor cuceritoare limba imperială este transformată în unica limbă care poate fi folosită public. Cine vrea să acceadă în funcţii publice trebuie să cunoască limba cuceritorilor. Ideologia imperială este impusă cu forţa: fie că este vorba de o nouă religie sau un nou sistem social-politic. Cultura autohtonilor este privită ca ceva degradant, inferior – băştinaşii sunt calificaţi drept primitivi, înapoiaţi, scoşi la lumina civilizaţiei doar prin intermediul limbii şi ideologiei cuceritoare. În esenţă, este vorba de o atitudine de superioritate rasială: voi, autohtonii cuceriţi nu aveţi civilizaţie, dar noi, imperialii cuceritori suntem mărinimoşi şi vă luminăm. Aproape nimeni nu ţine seama de faptul că această „iluminare” distruge o cultură care s-a descurcat foarte bine până la apariţia imperialilor cuceritori. Imperialii binevoitori se ocupă de cultura cuceriţilor ca de ceva exotic şi ciudat care merită păstrat în muzee. Şansa de supravieţuire a unei culturi căreia i se aplică un astfel de tratament ţine de numărul cuceriţilor, capacitatea limbii lor de a se conserva şi adapta la noile condiţii şi nu în ultimul rând de durata cuceririi.

Atitudinea ambasadorului Kuzmin se încadrează perfect în mecanismul de mai sus: sunt evocate binefacerile aduse în trecut de limba rusă, lăsându-se să se înţeleagă că dacă nu ar fi fost imperiul şi limba rusă la Chişinău nu ar fi existat „savanţi, ingineri, medici, oameni de artă, scriitori, poeţi, pictori, cântăreţi de operă”. Ba dimpotrivă, ei au existat şi înainte de venirea imperiului – doar că au fost ucişi, deportaţi, au fugit sau au fost marginalizaţi pentru a li se face loc celor pregătiţi de imperiu pentru folosul propriu. Pentru mine, limba rusă rămâne o limbă a civilizaţiei universale, alături de limba latină, spaniolă, engleză sau franceză – o limbă fără de care omenirea ar fi fost mult mai săracă. Însă nu trebuie să uităm cum au fost folosite aceste limbi, cum au fost instrumentalizate pentru distrugerea altor culturi şi civilizaţii.