Maine 26 februarie, in cadrul vizitei pe care Primul Ministru Emil Boc o efectueaza in Bulgaria se redeschide si discutia privind drepturile comunitatii romanesti din Bulgaria. In delegatia premierului roman se va afla si seful Departamentuli pentru Romanii de Pretutindeni(DRP), secretarul de stat Eugen Tomac, care pe langa discutiile cu omologii sai bulgari va vizita si Liceul romanesc din Sofia, liceu care este doar cu numele „romanesc", limba romana fiind studiata doar ca limba straina, transmite Romanian Global News.

In Bulgaria traiesc la ora actuala peste 150.000 de romani si circa 100.000 de romanofoni(rudari), care nu se bucura nici de dreptul la educatie si religie in limba romana si nici macar nu sunt recunoscuti ca minoritate nationala.

Cu toate acestea romanii si-au pastrat constiinta identitatii de neam. (n.n. asa cum o releva si studiile etnografice intreprinse de Academia Romana in colaborare cu Academia Bulgara, vezi dr. Monica Budis, Romanii de pe Valea Timocului Bulgaresc, Ed. Militara, 2001, aparut sub egida Fundatie Nationale pentru Romanii de Pretutindeni).

La primul recensamant, efectuat in 1905, au fost recunoscuti in Bulgaria aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor din 1920, recensamintele bulgare indica pentru romanii de limba daco-romana cifra de 57.312, iar pentru macedo-romani 1749. In anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani. La recensamantul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant. Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, de exemplu, daca la recensamantul din 1920 in Vidin erau 42.414 romani, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce inseamna ca 41.201 au disparut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 romani, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrata de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

Lucrurile nu s-au oprit aici. In Anuarul statistic" aparut la Sofia in 1938, la pagina 20, in tabelul populatiei cu repartitia pe limba materna, elementul roman a disparut complet. Sunt mentionati grecii, evreii, germanii, rusii, sarbii, francezii, turcii, tiganii, iar romanii nu figureaza, fiind cuprinsi la rubrica "alte limbi". Aceste cifre au permis autoritatilor bulgare sa suprime toate scolile romanesti si sa-i concedieze sau sa-i transfere pe institutorii romani. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instructie Publica din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori romani au fost considerati "inapti de transfer" deoarece "vorbeau romaneste cu elevii lor". Din 1933, populatia romana nu a avut nici dreptul la slujbele religioase in limba materna. DE exemplu, la 22 mai 1932, in comuna Bregova, unde din 4.929 locuitori 4.836 erau romani, in prezenta episcopului Neofit al Vidinului, autoritatile bulgare au confiscat toate cartile de rugaciune, deoarece slujba a fost tinuta in limba romana. In toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2.698 locuitori din care 2.610 romani, au fost aruncate in Dunare pentru ca era redactata in limba romana. Si exemplele ar putea continua, marturii ale actiunilor care au urmarit distrugerea sistematica a identitatii culturale si nationale a romanilor din Bulgaria.

La sfarsitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populatiei de origine romana. Prima grupa era constituita pe valea timocului, retinand asemanarea izbitoare a costumelor, traditiilor si limbii vorbite in zona cu cele din Oltenia. Din punct de vedere geografic, regiunea timocului este o prelungire a masivelor muntoase si a vailor si podisurilor Olteniei. Romanii "padureni" si cei "dunareni" din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. In raioaneleVidin, Vrata si Plevna, romanii formau minoritatea cea mai importanta. In 1939 aceasta grupa nationala locuia in peste 70 de localitati, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul in zonele Lom Palanca, Rahova si Nicopole. Numarul romanilor depasea cifra de 120.000. A treia grupa este constituita de zona Eminska Planina, la nordul regiunii muntoase care limiteaza platoul Deliorman. In aceasta regiune, ocupata pana in 1877 numai de turci, tatari si romani, bulgarii au venit ulterior. Elementul roman a persistat cu dificultate in localitatile Ciflic, Celebichioi, Arnautlar, Sipka, Novoselo, Sidir, Vlahlar etc.

Acesti romani sunt total izolati de cei dunareni", numarul lor fiind estimat la aproximativ 10.000 de persoane. In total, la sfarsitul anului 1939, numarul romanilor din Bulgaria era estimat in total la doar 150.000 de persoane. Desi in materialele publicate in anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale cu privire la minoritati) se mentioneaza circa 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, in Bulgaria traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord-vest (Vidin, Lom, Svistov, Nikopol, Vrata, Mihailovgrad, Bregovo, Ostrov s.a.), in sud-vest pe valea raurilor Struma si Mesta (Macedonia, Pirina, in jurul orasului Blagoevgrad) si in Dobrogea (Silistra, Tutrakan, Dobrici, Balcic etc).