Pentru a există ca stat independent, în ultimii 20 de ani, Republica Moldova a avut mereu nevoie de un mit fondator, care s-a schimbat cu fiecare partid care a venit la guvernare. Analistul politic Igor Boţan remarcă însă faptul că proclamarea independenţei a fost mai degrabă un act de negare:

Igor Boţan: „Mitul fondator pentru Republica Moldova este o condiţie absolut necesară pentru ca această societate să se dezvolte normal. Din păcate înţelegem că declararea independenţei a fost în mare măsură un act de recunoaştere a decesului URSS. Adică a fost un act de negare a URSS-ului şi nu a fost nici pe departe un act fondator pentru Republica Moldova, fiindcă societatea, aşa cum era fragmentată în 1991, rămâne până în prezent la fel.”
 
Europa Liberă: Diferite partide au încercat să „acrediteze mitul lui Ştefan cel Mare ca mit fondator al statului”. Independenţa poate fi plasată deja în rândul acestor mituri?
 
Igor Boţan: „În general toţi recunosc, chiar şi semnatarii Declaraţiei de independenţă, că semnarea documentului respectiv a fost un act circumstanţial. În consecinţă clasa politică de atunci a fost luată prin surprindere, trebuiau să reacţioneze. De fapt am văzut că deputaţii care au activat din 1990 până în 1994 au bunul simţ şi recunosc de ce au votat actul de independenţă. Unii spun foarte clar că pentru ei actul de independenţă a fost o soluţie intermediară în vederea unirii ulterioare cu România. Dar de asemenea recunosc că nici statul român nu era pregătit şi nu a avut niciodată un proiect de unire cu Basarabia. Şi recunosc că şi aici problema unirii niciodată nu a fost ridicată la nivel, hai să zicem, oficial, statal. A fost un proiect al unor forţe politice şi a rămas până în prezent un proiect al unor forţe politice. Şi aceşti cetăţeni care invocă memoria istorică ş.a.m.d. au tot dreptul să continue să facă același lucru pentru că ei sunt cetăţeni liberi, dar ei niciodată nu au încercat să pună, să aştearnă pe hârtie un plan realist cel puţin vizând realizarea acestui vis. În 1998, când s-a format Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, Iurie Roşca a fost întrebat de ce face coaliţie cu partidul domnului Diacov, considerat un partid statalist. Şi răspunsul lui a fost foarte sincer: el a spus că unirea rămâne un vis, nimeni nu-ţi poate interzice să vizezi, dar există circumstanţe şi realităţi şi trebuie să mă conformez. Cât priveşte Partidul Comuniştilor – nu trebuie să uităm că după restabilirea acestei formaţiuni, Vladimir Voronin şi camarazii lui invocau în permanenţă tragedia dispariţiei patriei socialiste, dar odată veniţi la guvernare, exact ceea ce spuneţi Dumneavoastră – au invocat fapte istorice, mitul fondator al Moldovei medievale, după care au invocat faptele marilor înaintaşi şi domnitori pentru a construi exact ceea ce spuneţi Dumneavoastră – mitul despre continuitatea statalităţii Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Ar fi o paralelă aici: Putin la fel regretă destrămarea Uniunii Sovietice. O declara cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20. Dar, în același timp este beneficiarul acestei destrămări, împreună cu oligarhii care îl înconjoară. Același lucru se întâmplă în Republica Moldova. Şi aici putem înţelege frustrarea acelor deputaţi, care au rămas în faţa visului unirii cu România, şi observă cum adevăraţii beneficiari ai independenţei sunt moldoveniştii, comuniştii, numai nu unioniştii.
 
Igor Boţan: „Este adevărat şi noi înţelegem că politicienii întotdeauna plătesc poliţele şi bir mentalităţii cetăţenilor. Şi în Republica Moldova aproape jumătate dintre cetăţeni deplâng dispariţia Uniunii Sovietice şi înţelegem de ce au această nostalgie. Pentru că atunci când se destrăma Uniunea Sovietică mulţi dintre ei erau încă foarte tineri, aveau aspiraţii. Iar acum, la distanţă de 20 de ani, fără perspective foarte clare, într-un stat, care după declararea independenţei a devenit cel mai sărac stat din Europa, în care cetăţenii trăiesc ca într-un ghetou, nu pot ieşi din această ţară, dacă nu au cetăţenie românească, sau dacă pot ieşi trebuie să facă cozi la consulate, fiind umiliţi. Deci toate aceste lucruri puse împreună creează o atmosferă apăsătoare chiar în ajunul acestei aniversări de 20 de ani. Dar dacă ne mai referim şi la modul în care se comportă clasa politică, cei de la guvernare, atunci într-adevăr vedem că lucrurile devin foarte caraghioase.”
 
Europa Liberă: Deci o întrebare de concluzie: este The Independence day, aşa cum l-am văzut în celebrul film 4 iulie? Este oare Ziua independenţei Republicii Moldova un material coagulant, sau încă nu?
 
Igor Boţan: „Eu cred că poate fi. Deocamdată nu este fiindcă interpretările acestui eveniment sunt diferite. A fost un eveniment care s-a produs în condiţii circumstanţiale, iar la o distanţă de 20 de ani cred că mai avem nevoie de o generaţie până când acest mit se va consolida şi într-adevăr va fi un punct de reper. Marea problemă este că dacă clasa politică se comportă aşa cum se comportă în prezent, peste o generaţie s-ar putea ca în această ţară să nu mai rămână oamenii talentaţi, care continue să plece din Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Unii şi mai sceptici decât Dumneavoastră pun la îndoială perpetuarea independenţei Republicii Moldova.
 
Igor Boţan: „Eu cred că putem invoca acest argument, dar iarăşi există circumstanţe de ordin internaţional. Noi suntem deocamdată condamnaţi, dacă putem spune aşa, să fim independenţi. Asta este tragedia noastră, pentru că nu ne-am folosit de independenţă precum balticii. Nu există proiecte serioase pentru a scoate Republica Moldova din impasul care se află. Povestea de succes a fost practic subminată de actuala clasă politică, adică o avansare rapidă spre Uniunea Europeană. Problema de unire cu România - în general am văzut interviurile unor notorietăţi, precum Alexandru Moşanu, Mircea Druc, Ion Iliescu, care spun că a fost doar un mit, au fost nişte proiecte la nivel de lozinci ale unor forţe politice de aici, din Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Adică utopice.
 
Igor Boţan: „Nu că utopice. Nimeni nu a stat să elaboreze lucrurile respective ca să le aducă la statut de un plan, care poate fi examinat. Au fost lozinci şi doleanțe, care niciodată nu au depăşit cadrul unor forţe politice, de foarte multe ori extraparlamentare.”
 
Europa Liberă: Adică, cum spunea Gogol – „manilovşicina”, adică vise fără efort.
 
Igor Boţan: „Asta ne caracterizează ca fiinţe umane – să interpretăm trecutul nostru, să ne proiectăm viitorul pornind de la modul în care ne vedem trecutul. Iar în Republica Moldova lucrurile se desfăşoară după principiul minimei acţiuni. Oamenii îşi etalează visele, speranţele, dar din păcate nu întreprind acţiuni pentru a vedea dacă aceste vise sunt realizabile sau nu sunt realizabile. Sau ce trebuie de făcut pentru ca aceste vise să devină realitate. Acest lucru se referă nu doar la o problemă foarte complicată, pentru un segment de aproximativ 20 de procente din cetăţenii Republicii Moldova referitor la unirea cu România. Un proiect realizabil, cum ar fi integrarea europeană şi acesta se ruinează din cauza calităţii clasei politice şi a luptei intestine din cadrul acesteia.”
 
Europa Liberă: Care la rându-le reprezintă populaţia.
 
Igor Boţan: „Care, la rându-le, da, sunt reprezentanţii cetăţenilor. Pentru că cetăţenii îi votează pe cei care ne reprezintă.”