Săptămâna trecută la Geneva, la cartierul ONU, Moldova a prezentat primul raport de evaluare periodică universală (EPU). Raportul a vizat respectarea drepturilor omului şi soluţiile necesare pentru asigurarea acestor drepturi, fiind prezentat de către viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu. Ţările membre ale ONU au adresat 122 de sugestii pentru completarea raportului, iar ONG-urile din Moldova consideră că unele încălcări «nu au încăput» în raport.

Din delegaţia raportoare au făcut parte viceminiştri de Externe, ai Educaţiei şi Protecţiei Sociale. Raportul a conţinut câteva capitole, vizând în mod special cazurile de tortură, violenţa domestică, drepturile oamenilor din Transnistria şi cazurile de discriminare din societatea moldovenească.

Corupţia în justiţie — ca acasă

După prezentarea acestui raport de către Vladimir Grosu, reprezentanţii celor 193 de state membre ale ONU au adresat întrebări, au făcut comentarii sau sugestii reprezentanţilor R. Moldova vizând anumite cazuri ce ţin de situaţia drepturilor omului.

Cele mai multe întrebări s-au referit la problemele ce ţin de discriminare, de problema violenţei în familie, dar şi de tortură sau acces la justiţie, inclusiv pentru victimele evenimentelor din aprilie 2009, de situaţia persoanelor din Transnistria sau de traficul de fiinţe umane, corupţia în domeniul organelor de drept.

În replică, reprezentanţii R. Moldova au răspuns imediat la unele dintre întrebările adresate. Vladimir Grosu a declarat în acest context că în sistemul judiciar «persistă corupţia», şi că o nouă strategie de reformare a sistemului judiciar este lansată de curând la Chişinău. Referindu-se la victimele evenimentelor din aprilie 2009, el a declarat că acestea «sunt evenimente triste în istoria recentă a R. Moldova», explicând în continuare că, din peste 100 de plângeri ale tinerilor cu privire la cazurile de tortură, 2 reprezentanţi ai organelor de forţă au fost condamnaţi.

La Geneva s-au aflat şi reprezentanţi ai societăţii civile din Moldova, care au avut mai multe remarce faţă de raport. Membrii Grupului Resursă pentru Drepturile Omului de la Chişinău au monitorizat în ultimul an drepturile în diverse domenii şi au făcut şi un şir de recomandări Guvernului la momentul pregătirii acestui raport. Ei au sesizat presa că din acest raport lipsesc, totuşi, câteva momente importante.

Funcţionarii publici, de nepedepsit

În special, reprezentanţii societăţii civile s-au referit la lipsa cazurilor care ar releva anchetarea şi pedepsirea, în baza legii, a persoanelor cu funcţii de răspundere, care sunt complici la cazurile de trafic de fiinţe umane, de tortură, dar şi lipsa unui fond care ar asigura recompensarea daunelor pentru victimele sistemului de drept.

Sorina Măcrinici, reprezentantă a Centrului de Resurse Juridice, a subliniat că până în prezent «nu există niciun judecător pedepsit pentru acte de corupţie, iar procedurile disciplinare aplicate reprezentanţilor justiţiei sunt foarte anevoioase», iar unele dintre măsurile menite să garanteze independenţa judecătorilor duc, de fapt, la protejarea acestora de responsabilitate în faţa legii.

Unii activişti pentru drepturile omului s-au referit în mod special la lipsa de responsabilitate a reprezentanţilor administraţiei publice locale, dar şi a poliţiştilor de sector atunci când sunt sesizaţi despre cazurile de violenţă în familie, multe dintre plângeri fiind lăsate fără examinare până în momentul în care unele victime sunt chiar omorâte.

Nota 8 pentru raport?

Una dintre sugestiile făcute în plenul discuţiilor de la ONU cu privire la drepturile omului în Moldova a vizat şi garantarea libertăţii de expresie. Reprezentantul Germaniei a făcut referinţă în mod special la cazul impunerii achitării unor taxe extrem de înalte redacţiilor pentru acuzaţii de defăimare, ceea ce duce la autocenzurare în presă, subînţelegându-se cazul recent al Ziarului de Gardă, care a fost supus de instanţă să achite 500000 lei în contul a doi procurori.

Solicitaţi de ZdG, pentru a aprecia pe ce notă a fost susţinut raportul Guvernului, membrii delegaţiei de la Chişinău au avut opinii diverse, dar pozitive. Vladimir Pistrinciuc, viceministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, a declarat că ar da cel puţin o notă de 8, pe când viceministrul Justiţiei a declarat că lasă această apreciere completamente la latitudinea societăţii civile.

În total, delegaţia Moldovei a primit 122 de sugestii pentru rectificări la raport din partea delegaţiilor membre ale ONU, iar autorităţile noastre au răspuns deja la 107 dintre acestea. Vladimir Grosu a declarat că pentru celelalte este pregătit un răspuns care va fi oferit ulterior adresanţilor.

Până la sfârşitul lunii octombrie, statele membre ale ONU pot adresa sugestii Guvernului R. Moldova, după care executivul de la Chişinău urmează să ia măsuri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, în timp ce societatea civilă poate monitoriza în continuare acest proces.

Evaluarea Periodică Universală reprezintă un mecanism al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU prin care, la fiecare patru ani, este verificată respectarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate în domeniul drepturilor omului. Următorul raport va fi depus în anul 2015.