Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat ieri postului nostru de radio, intr-o prima reacţie la decizie Curţii Constituţionale referitoare la ilegalitatea decretului pe care l-a emis, privitor la declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice şi de comemorare a victimelor represiunii comuniste, că, din explicaţia data de preşedintele Curtii, nu este limpede ce articole din Constituţie a încălcat decretul pe care l-a semnat luna trecută. Reamintim că decretul a fost criticat de înalţi reprezentanti ai administraţiei de la Moscova dar si de colegi de Alianţă ai preşedintelui interimar, şi de opozitia comunistă. Radio Europa Libera a stat de vorbă cu mai multi experti constituţionali din Moldova despre decret, decizia Curtii Constituţionale si pe ce argumente legale se bazeaza decizia de a anula decretul preşedintiei.

Nu există temeiuri juridice pentru anularea decretului lui Mihai Ghimpu, este de părere profesorul universitar şi expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu. Decretul lui Mihai Ghimpu nu încalcă nici unul din articolele Constituţiei, spune el, prin urmare orice alte motive sau argumente ar avea doar o conotaţie politică, care însă nu ar fi trebuit să fie luate în consideraţie de Curtea Constituţională. 

Nicolae Osmochescu: „Nu am văzut nici eu partea constatantă, ştiu numai despre decizia care a fost pronunţată. Temeiul care l-a spus dl. Pulbere că asta ar fi o încercare de a aprecia juridic un fapt istoric sau politic, adică „fosta ocupaţie”. Nu ştiu la ce articole concret fac ei trimitere. Eu de exemplu consider că indiferent de motivele şi de temeiul prin care a fost declarat neconstituţional decretul preşedintelui, eu nu văd de exemplu motive pentru a-l declara neconstituţional”.

Singurul lucru pe care probabil l-ar fi putut invoca membrii Curţii, în opinia profesorului Nicolae Osmochescu este că decretul preşedintelui ar avea caracter normativ, pentru că dispune organizarea unor manifestaţii de comemorare. Dar nici un asemenea ipotetic argument nu este justificat, în opinia sa.

Nicolae Osmochescu: „Ar putea, s-ar putea, cu mare atenţie, de vorbit despre depăşirea limitei de competenţe pentru că un decret cu un aşa caracter, în afară de punctul 2 prin care se cere retragerea armatei ruse necondiţionată, este un decret care totuşi are şi un caracter normativ, el crează drepturi şi obligaţii pentru subiecţii dreptului naţional. Şi preşedintele, în fond, nu are dreptul să adopte aşa decrete, cu caracter normativ. Asta depăşeşte limita de competenţă. Dar, încă o dată, repet, trebuie foarte atent de văzut, concret, situaţia şi partea constatantă”.

Un alt expert constituţional, profesorul universitar Victor Popa crede şi el că nu există nici un articol din Constituţie care ar fi fost încălcat prin decretul lui Mihai Ghimpu. 

Victor Popa: „În cercurile politice, înainte de emiterea acestei decizii, se aştepta deja că Curtea Constituţională se va pronunţa împortivă, adică va declara decretul neconstituţional. Deci, cam straniu acest lucru, de ce unii erau aproape siguri că aşa se va întâmpla. Până la urmă aşa s-a şi întâmplat. Eu ca specialist în drept constituţional am şi eu părerea că această hotărâre a Curţii Constituţionale are puţin un iz politic”.

Decretul lui Ghimpu nu conţine o noutate, spune expertul, pentru că şi în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, dar şi în unele acte normative se vorbeşte despre ocupaţia sovietică. În plus, decretele anterioare alte predecesorilor săi prin care au fost stabilite zile de comemorare au fost şi sunt considerate ca fiind perfect legale.

Victor Popa crede însă că decizia Curţii Constituţionale ar fi putut să fie influenţată şi de opiniile divergente din cadrul alianţei de guvernământ referitoare la decretul lui Mihai Gimpu.