În ultimii cinci ani, odată cu reforma din sistemul judecătoresc, mai mulţi magistraţi controversaţi, care şi-au construit averi impresionante, de milioane, deşi aveau salarii lunare de câteva mii de lei, au plecat din sistem. Majoritatea dintre ei, după ce au renunţat sau au fost obligaţi să renunţe la mantia de judecător, au fost primiţi, unii cu forţa, în avocatură. Unii, şi din această postură, au ales să-şi continue obiceiurile şi afacerile iniţiate în timp ce erau judecători.

Unul dintre aceşti magistraţi este Ion Timofei, fostul preşedintele al Judecătoriei Râşcani din Chişinău, cel care a plecat onorabil din sistemul judecătoresc la începutul anului 2013, asta după ce presa a scris că a reuşit, din această postură, să-şi construiască un imobil de lux, cu trei niveluri în capitală. În ianuarie 2013, preşedintele Nicolae Timofti a semnat decretul prin care Timofei, numele de judecător al căruia a figurat în diverse scandaluri şi acuzaţii de corupţie, pleca din sistem pentru că a atins vârsta de pensionare. Peste doar o lună, pe 13 februarie 2013, Timofei a devenit avocat.

Complexul imobiliar al familiei Timofei

A continuat însă, şi din această postură, să-şi dezvolte afacerea imobiliară pe care o avea. Astfel, din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi depuse de Timofei constatăm că acesta declara un spaţiu comercial de 200 m. p. De fapt, fostul judecător a făcut referire, însă doar parţial, la un complex de clădiri din str. Vasile Alecsandri 141, care aparţin familiei sale. După ce a plecat onorabil din sistemul judecătoresc, Ion Timofei s-a ocupat de extinderea construcţiei, şi aşa una impunătoare. Astfel, în ultimele luni, acesta poate fi văzut practic zilnic, spun cei care locuiesc în zonă, la această adresă.

Complexul de clădiri este înregistrat pe numele său şi al soţiei sale, Natalia Timofei, tot ea, directoarea Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău. Interesant este că acest teren a aparţinut familiei Timofei încă de la începutul anilor 2000, când a fost dat de Primărie firmei „Reto” SRL, fondată şi administrată de însăşi Natalia Timofei. SRL-ul, fondat încă în 1993, nu s-a regăsit însă în nicio declaraţie de avere depusă de cei doi soţi funcţionari. În 2004, terenul, pe care se construise deja, a intrat în posesia fiului celor doi, Sorin, cel care l-a vândut părinţilor în 2010. În ultimii doi ani, complexul a fost modernizat şi chiar lărgit.

Natalia Timofei: „El doar mă ajută”

Cel mai probabil, acest lucru s-a făcut din contul economiilor familiei Timofei, dar şi în baza a două credite pe care aceasta le-a luat, în iulie-august 2014, de la Moldova-Agroindbank, în valoare de 2,8 milioane de lei. Creditele încă nu au fost stinse, în schimbul lor fiind gajate clădirile. Acum, acestea îşi caută potenţiali chiriaşi prin intermediul anunţurilor postate pe pereţi. De precizat că firma „Reto” SRL, fondată de Natalia Timofei, are adresa în aceste imobile. Până în 2008, firma a fost înregistrată chiar pe teritoriul Liceului „Mihail Kogălniceanu”, Miron Costin nr. 3, condus de Natalia Timofei. Firma, deşi nedeclarată de soţii Timofei, este activă şi a deţinut la un moment dar şi licenţă pentru prestarea serviciilor turistice. La această adresă şi fiul soţilor Timofei, Sorin, are înregistrată o firmă, „Mega Show” SRL.

Solicitată de ZdG, Natalia Timofei susţine că nu a indicat firma în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru că nu mai funcţionează. Aceasta susţine că imobilele din str. Alecsandri sunt ale ei şi că a luat credit de la bancă pentru a le ridica. Directoarea menţionează că acum lucrările sunt stopate anume din lipsa banilor, după ce, cei împrumutaţi de la bancă s-au terminat. Natalia Timofei ne-a spus că, deşi soţul său este văzut practic zilnic la această adresă, „el doar mă ajută”, şi că fostul magistrat nu are acum o ocupaţie, fiind la pensie.

Ce a făcut Colenco după ce a plecat din sistem

Aureliu Colenco a fost preşedintele Curţii de Apel Economice (CAE), instituţie lichidată în urma reformei. În 2012, deşi iniţial a acceptat să meargă la Curtea de Apel Bălţi, s-a răzgândit şi a plecat şi el, onorabil, din sistem. Pe moment, Colenco a petrecut, fiind surprins în vara anului 2012, imediat după ce a renunţat la funcţia de magistrat, pe plajele din Ecuador, de pe continentul sud-american. Ulterior, s-a lansat în afaceri, iar conform ziarului Adevărul Moldova a condus, la un moment dat, compania „Cosmomedfarm” SRL, specializată în comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi activitate farmaceutică. Firma din R. Moldova este, de fapt, o filială a companiei din Turcia la care Colenco, după cum a recunoscut pentru sursa citată, este cofondator. Ulterior, la finele anului 2013, fostul judecător a fost ales în funcţia de preşedinte al Uniunii Asiguratorilor din Moldova (UAM), fiind înaintat pentru această funcţie de un grup de cinci companii din domeniu. Conform Adevărul, acesta a reprezentat interesele companiei de asigurări Asito (despre care s-a spus că ar fi fost controlată la un moment dat de controversatul afacerist Veaceslav Platon) la adunarea generală extraordinară a acţionarilor de la Victoriabank, fiind în lista candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al acestei bănci.

În luna februarie 2014, Colenco l-a asistat pe însuşi Veaceslav Platon, care a venit la o şedinţă a Comisiei Economie, Buget şi Finanţe din cadrul Parlamentului, unde a adus mai multe acuzaţii instituţiilor statului. Şi tot în 2014, Colenco a obţinut dreptul de a deveni avocat. După ce, în 2012, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaţilor (UA) i-a respins solicitarea de a-i acorda licenţa, pe motiv că nu ar fi avut o reputaţie ireproşabilă, acesta s-a adresat în judecată, iar judecătorii Victor Micu, Ludmila Popova, Maria Moraru, Anatolie Doga, Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia şi Dumitru Mardari au decis, pe rând, obligarea UA să-i acorde licenţă lui Colenco.

„Nu pot să vă spun cu ce mă ocup acum. Nu are rost”

În octombrie 2014, chiar dacă UA a cerut revizuirea deciziei CSJ din mai 2014, pe motiv că Maria Moraru, unul dintre judecătorii de la Curtea de Apel care au participat la examinarea cererii sale, nu ar fi avut dreptul să participe, pentru că anterior, fiind angajată a CAE, a fost subalterna lui Colenco, judecătorii Valeriu Doagă, Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas şi Ala Cobăneanu au respins cererea de revizuire. Astfel, în martie 2015, UA a fost obligată să ia act de deciziile judecătoreşti, iar ulterior Ministerul Justiţiei i-a eliberat lui Colenco licenţa de avocat. În urmă cu aproximativ două săptămâni, fostul judecător s-a prezentat la UA, unde şi-a ridicat legitimaţia. Înainte de asta, în luna ianuarie, Colenco a renunţat la funcţia de preşedinte al UAM, pentru că aceasta-l făcea incompatibil cu exercitarea profesiei de avocat. Deşi reprezentanţii UA susţin că Aureliu Colenco şi-a ridicat legitimaţia de avocat, fostul magistrat ne spune că i-au fost solicitate mai multe acte suplimentare, pe care le-a depus. El spune că se află în aşteptare şi că „licenţa am primit-o, dar e chestiunea mea personală dacă voi activa sau nu în avocatură. Nu pot să vă spun cu ce mă ocup acum. Nu are rost. E chestiunea mea personală. Nu sunt persoană publică”.

Până în 2014, Colenco a locuit, cu chirie, într-o casă de milioane din str. Grenoble, care a fost înregistrată pe numele lui Dumitru Ravdin, despre care fostul magistrat a menţionat că i-ar fi prieten. Ulterior, se pare că acesta s-a mutat cu traiul într-un apartament dintr-un bloc nou, de 80 m. p., din str. Moara Roşie din Chişinău, apartament pe care l-a procurat în anul 2011.

Parpalac lucrează tot la Judecătorie

De fapt, majoritatea judecătorilor care au plecat, dintr-un motiv sau altul din funcţii, au ales să rămână în justiţie. De exemplu, Aurelia Parpalac, fosta preşedintă a Judecătoriei Căuşeni, iar ulterior judecătoare la Curtea de Apel Bender, care a plecat din sistem în urma decretului preşedintelui din martie 2015, după lichidarea instanţei, a rămas în justiţie, activând acum la Judecătoria Căuşeni. Interesant este faptul că, deşi am încercat de nenumărate ori să discutăm cu ea sau cu alţi reprezentanţi ai Judecătoriei despre circumstanţele în care Parpalac a ajuns să lucreze acolo, nu am reuşit, angajaţii instanţei având un comportament ciudat. Am obţinut confirmarea că Parpalac lucrează acolo doar după ce am telefonat neoficial, precizând că am dori să vorbim cu ea. Atunci, reprezentanţii instanţei ne-au spus că „în biroul ei, nu este telefon”. Amintim că, în iulie 2013, Nicolae Timofti a respins candidatura Aureliei Parpalac la funcţia de preşedinte al CA Bender, pe motiv că ar fi obţinut, printr-o hotărâre de judecată ilegală, suma de 40 de mii de euro pentru procurarea unei locuinţe. Din cauza neexecutării deciziei, conturile primăriei Căuşeni au fost blocate timp de aproape două luni.

Majoritatea magistraţilor care au plecat din funcţii şi-au găsit, totuşi, refugiul în avocatură. Astfel, doar în perioada 2014-2015, conform informaţiilor oferite de UA, 25 de foşti judecători au obţinut dreptul de a profesa avocatura. Printre ei, Gheorghe Gorun, fost judecător la Judecătoria Râşcani, Vasile Gurin, tatăl procurorului general Corneliu Gurin, sau Mihail Gavriliţă, fostul preşedinte al Judecătoriei Străşeni. Toţi au plecat din sistemul judecătoresc anul trecut.

Unii dintre aceşti foşti judecători au reuşit performanţa să ajungă deja pe mâna oamenilor legii din postura de avocat. Astfel, anul trecut, în luna august, Vasile Mânăscurtă, fost judecător, preşedinte interimar şi vicepreşedinte al Judecătoriei Ungheni, care a devenit între timp avocat, a fost reţinut în flagrant de ofiţerii Direcţiei Generale Teritoriale „Nord” a Centrului Naţional Anticorupţie, fiind suspectat de trafic de influenţă. În fapt, apărătorul ar fi pretins 2500 de euro de la un bărbat cercetat penal pentru viol, susţinând că ar avea influenţă asupra procurorului în gestiunea căruia se afla cauza penală şi că-l poate determina pe acesta să claseze dosarul. Fostul judecător a fost prins chiar în biroul de serviciu, fiind reţinut iniţial pentru 72 de ore, iar ulterior, trimis în arest la domiciliu. Dosarul, încă din septembrie 2014, se află în instanţa de judecată, la Judecătoria Făleşti. Pentru că mai multe şedinţe au fost amânate, nu se ştie când ar putea fi pronunţată o sentinţă.