La 15 noiembrie 2011, în sala “Constantin Stere ” a Parlamentului României a avut loc dezbaterea cu tema ”Soluționarea conflictului transnistrean sau transnistrizarea R.Moldova?”, organizată de  Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României în parteneriat cu Centrul Român de Studii și Strategii (FNRP), Centrul Pro Marschall din R.Moldova, Centrul  European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și Institutul de Studii de Securitate “Dimitrie Cantemir”, transmite Basarabeni.RO .

La discuții au participat: d-nul  Senator Viorel Badea, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României;d-nul senator Avram Crăciun; d-nul Eugen Popescu , președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni; d-nul Eugen Tomac, Secretar de Stat la Departamentul  pentru Românii de Pretutindeni; d-nul Teodor Meleșcanu,fost Ministru al Apărării; d-nul Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova; d-nul Iurie Reniță, Ambasadorul Republicii Moldova în România; d-nul  prof. Radu Baltasiu, Director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice a Academiei Române;  d-nul prof. Dan Dungaciu, fost consilier prezidențial în R.M.;d-nul Mihai Nicolae, președinte al Fundației  “Frații Golescu”; d-nul Vlad Cubreacov, membru al Partidului Creștin-Democrat din R.M., precum și un mare corp diplomatic acreditat la București, mai mulți jurnaliști, cercetători, studenți și masteranzi.

În cadrul discuțiilor s-a făcut o retrospectivă asupra genezei, evoluției și tentativelor de soluționare a conflictului transnistrean, s-a vorbit despre atacurile economice și psihologice asupra localităților din stânga Nistrului, despre apropiatele negocieri privind rezolvarea conflictului în formatul “5+2” ce vor avea loc la Vilnius, în perioada 30 noiembrie -1 decembrie curent, precum și despre  situația politică actuală din autoproclamata republică, aflată în pragul alegerilor prezidențiale. De asemenea, a fost menționat rolul României în clarificarea diferendului. Acesta trebuie să fie unul de susținere a  internaționalizării  problemei transnistrene, deoarece conflictul nu poate fi rezolvat în interiorul fostei U.R.S.S., ci doar cu ajutorul  organismelor internaționale, precum OSCE, ONU și UE.

Pe parcursul dezbaterii d-nul profesor Baltasiu menționa  că Transnistria a fost și este un teritoriu de o importanță deosebită pentru puterile din Sud-Estul european, fiind considerat de el un vector geopolitic de acțiune a acestora. Transnistria a fost folosită ca un cap de pod spre Balcani, atât în perioada țaristă, cât și în cea sovietică. În perioada secolului al XVIII-lea Rusia a încercat să se folosească de populația românească împotriva Imperiului Otoman, mutând populația românească din Vechea Moldovă. Astfel, a început o cruntă politică de rusificare a regiunii, încât populația românească din stânga Nistrului a scăzut de la 40 % la 32%. Astăzi, acești etnici români se află sub amenințarea permanentă a regimului marionetă. O condiție premergătoare de soluționare a conflictului este demilitarizarea Republicii Moldova. La fel,  profesorul Baltasiu a remarcat o legătură directă dintre conflictul transnistrean, implicit persistența armatei ruse în regiune și scutul antiracheta de la Deveselu. Prin urmare, politica rusă nu va fi mulțumită niciodată de explicațiile americane, iar interesele ruse se văd în Transnistria într-un mod cel puțin neprietenos. Datoria României este de a aduce la nivelul discuțiilor această realitate conflictuală pentru a genera soluții.

D-nul Vlad Cubreacov, exprimându-și punctul de vedere asupra problemei, sublinia că situația din stânga Nistrului este una mai mult decât conflictuală, ci este, de fapt, un conflict aflat în stare de război - un război desfășurat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, prin folosirea mai multor mijloace, începând de la cele economice, ecleziastice, etnice, până la cele militare.

Deși OSCE și Consiliul Europei au insistat adesea asupra retragerii necondiționate a armatei ruse din R.M., Moscova și-a neglijat angajamentele. Deci, conchidem  că rezultatul dialogului în actualul format este egal cu zero. O eventuală retragere a trupelor din RM și înlocuirea lor cu o structură internațională de menținere a păcii sub mandat OSCE este posibilă doar cu condiția transnistrizării țării. Republica Moldova este un stat care nu-și poate exercita suveranitatea pe teritoriul său și așteaptă de la forțele occidentale sprijin în vederea reglementării conflictului. Din păcate, însă, în ultimul timp punctele de vedere ale Berlinului coincid 100% cu cele ale Moscovei, iar în limbajul folosit de Berlin devin tot mai pregnanți termenii de reunificare a Transnistriei cu R.M., adică transnistrizarea.

Orice federalizare a  Transnistriei  cu Chișinăul  înseamnă o  federalizare cu Rusia. Nu întâmplator Federația Rusă prin prietenii germanii insistă asupra anulării instrumentelor juridice, votate în unanimitate de toți cetățenii R.M. și aici ne referim în mod deosebit la Legea NR. 173 din 22.07.2005, privind statutul autonom al regiunii din stânga Nistrului și la Hotărîrea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005  referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă şi transparentă a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova.  Astăzi Germania tot mai des insistă că R.M. trebuie sa facă câteva lucruri concrete spre rezolvarea conflictului: să suspendeze statutul special al Transnistriei, să înlocuiească principiul constituțional al integrității și neutralității R.M., să se debaraseze de fobia federalismului și să stabilească un format de negocieri directe 1+1- Chișinău-Tiraspol.

 Vlad Cubreacov a  mai exprimat în cadrul dezbaterii că soluția conflictului înghețat poate fi indentificată doar pe parcursul evoluției situației politice din regiunea transnistreană, iar aici Chișinăului nu-i putem reproșa nimic.

D-nul Eugen Popescu  a enunțat că trupele ruse din Transnistria  sunt o amenințare la securitatea României. Doar prin aderarea RM la spațiul comun al  UE vor fi eliminatele toate barierile care au separat o națiune. R.M. trebuie să preia modelul Germaniei pentru unificarea teritoriului.

“Conflictul transnistrean este  o gaură neagră a Europei” a explicat d-nul Constantin Degeratu, fost consilier prezidential, profesor de studii de securitate la Universitatea „Dimitrie  Cantemir”. Nu este justificată sub nici o formă prezența armatei pe teritoriul statului, deoarece  nu există nici o sansă ca armata R.M să-și orienteze armele în sensul Transnistriei. Oricare ar fi soluția conflictului, trebuie să ne punem întrebarea dacă aceasta soluție reflectă opinia și interesul populației civile din Transnistria. Este extrem de important ca rezolvarea conflictul să se rezolve în favoarea populației de acolo. Obiectivul României este să devină un astfel de actor care sa participe în mod efectiv și democratic la soluționarea conflictului, să ia masuri de ajutorare  și cooperare cu populatia din stânga Nistrului.

D-nul prim-ministru Mircea Druc a menționat că impasul abia începe. În apropape 20 de ani situația s-a schimbat foarte mult: altfel este acum  politica Federației Ruse, a UE, alta e situația din Transnistria. Ea este una expectativă. S.U.A. crede ca federalizarea Transnistriei este similară cu cea a  Germaniei. Prin urmare, întâlnirea de la Vilnius nu va da nimic. Problema Transnistreană depinde de relația dintre Rusia și Ucraina. Trebuie să anticipăm cum vor evolua lucrurile între aceste 2 state. Dacă vreți să vedeți cum se va rezolva problema politică din Tiraspol, fiți cu ochii pe seismele din partea Rusiei!

D-nul  Teodor Meleșcanu, ex-ministru al Apărării a indentificat 3 lucruri de bază pe care trebuie să le îndeplinească România în scopul soluționării diferendului. Prima acțiune ce ar trebui să o facă România este să sprijine în continuare statalitatea și integritatea teritorială a R.M. Al doielea lucru trebuie sa constea  în respingerea acțiunilor separatiste. Așa precum în Kosovo nu a fost deacord cu acțiunile secesioniste, atunci nici în Transnistria să nu le accepte  fără acordul popualației de acolo. În al treilea rând România trebuie să-și facă ordine acasă, sa fie un partener credibil cu aliații atlantici, să-și asume responsabilitatea asupra mesajelor date la adresa Ucrainei și Rusiei, să stabilească relații de cooperare cu regiunea Transnistreană și cu Ucraina, chiar dacă în Ucraina, România  este văzută ca fiind principala amenințare la adresa statului slav.

Analistul politic, Dan Dungaciu a povestit  cum proiectul de federalizarea RM, creație a OSCE tradusă în Planul Kozak, a scos lumea în stradă în 2002-2003, stârnind tensiuni sociale. Dumnealui este de părere că proiectul de soluționare a conflictului transnistrean prin federalizare nu este posibil, fiindcă acesta nu poate fi implementat, iar opinia publica din R.M. este înpotriva lui.  R.M. trebuie să construiască instituții pentru rezolvarea diferendului!

Ambasadorul R.M., Iurie  Reniță  a remarcat că solutia viabilă a conflictului transnistrean urmează sa fie formulată în conformitate cu principiul integrității teritoriale a R.M. și  a suveranității acesteia. Pentru a avansa și  identifica o soluție este necesar sa definitivăm procesul de retragere a armateor din Transnistria. R.M. face un apel comunității internaționale să intervină mai activ în rezolvarea diferendului și să găsească acea formulă de păstrare a securității teritoriului sub mandat internațional.

Un participant la dezbatere, D-nul Ovidiu Bagiu, evaluator de Fonduri Europene a propus o soluție contradictorie de rezolvare a conflictului. În opinia acestuia România trebuie să cumpere teritoriul Transnistriei în schimbul celor 11 miliarde de dolari pe care Banca României i-a pompat în 20 de ani în R.M. Mai mult aceasta metodă are antecedente istorice, vedeți exemplul cumpărării Alaskăi și a Lusianei.

În finalul dezbaterii, d-nul senator Viorel Badea a ținut un discurs despre fărădelegile autoproclamatelor autorități transnistrene comise împotriva populației civile și, în speță, asupra vorbitorilor de limbă română. Cel mai important interes al României în zonă este reprezentat de românii ce trăiesc acolo. Ei sunt cel mai îndepărtat avanpost al latinității în partea de Est a Europei. “Românii oriunde ar trăi poartă în ei România!” 

“Soluţionarea conflictului transnistrean sau transnistrizarea R. Moldova?”

Discursul lui Viorel Badea, în cadrul conferinţei

Discursul reprezentanţilor ambasadei Rusiei în România în cadrul dezbaterii

Discursul lui Dan Dungaciu, în cadrul conferinţei

http://cristiucana.wordpress.com/