Statul trebuie să sprijine, nu să se amestece.Nu suntem periclitaţi, suntem obstrucţionaţi de o parte a comunităţii vlahe

Ulterior ştirii potrivit căreia Bucureştiul a încercat să blocheze obţinerea statutului de candidat UE de către Serbia, datorită presupusei periclitări a drepturilor minorităţii naţionale vlahe, s-a deschis problema poziţiei acestei comunităţi etnice. Aşa cum s-a remarcat, în privinţa aceastei probleme nici măcar vlahii, respectiv reprezentanţii lor aleşi în mod democratic, nu au abordări identice. În timp ce o parte din ei consideră că Serbia este patria lor şi ţara de origine istorică în care beneficiază de toate drepturile, cealaltă parte îşi îndreaptă privirile spre ţara vecină, România, considerând că îi sunt încălcate drepturile.

Despre această temă, pentru Politika, vorbeşte Radisa Dragojevic, preşedintele Consiliului Municipal Petrovac na Mlavi, preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor şi membrul Partidului Socialist al Serbiei şi Predrag Balasevic, ex-vicepreşedinte şi actual membru  al Consiliului Naţional al Vlahilor/Rumânilor şi preşedintele Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia   care a fuzionat  recent la Mişcarea Muncitorilor şi a Agricultorilor pentru alegerile parlamentare. În cazul în care limba maternă a lui Dragojevic este vlaha, iar cea a lui Balasevic româna,  inadvertenţele dintre ei nu se limitează  la cele 5 litere în plus ale alfabetului vlah în raport cu cel sârbesc, ci în prim plan apar alte diferenţe, în primul rând politice.

Politika: Care este în prezent poziţia comunităţii vlahe din Serbia ? Este aceasta într-adevăr periclitată, aşa cum s-a lansat zilele acestea de la Bucureşti ?

Dragojevic: Faptul că vlahii din Serbia sunt periclitaţi este o calificare gravă. Periclitarea este în general analizată în raport cu populaţia majoritară, iar noi de veacuri trăim în armonie. Nu putem, de asemenea, să susţinem că suntem lipsiţi de drepturi. Sunt prezente o serie de probleme dar prin adoptarea Legii privind minorităţile naţionale, vlahii, ca şi celelalte minorităţi, au obţinut pentru prima oară posibilitatea de a se organiza conform standardelor europene.

Balasevic: Nu pot să fiu de acord cu domnul Dragojevic.. Vlahii, în sec. XXI nu au posibilitatea de a studia limba maternă în şcoli, nu beneficiază de servicii religioase în limba maternă, de mass media. În privinţa conservării culturii şi tradiţiei totul a fost redus la organizarea de manifestări şi festivaluri în regiunea noastră, ceea ce consider că este insuficient pentru comunitate. Din această perspectivă, este evident că sunt periclitate drepturile minorităţii naţionale vlahe. Legea privind  protejarea drepturilor şi a libertăţilor minorităţilor naţionale a fost adoptată în 2002, dar care a fost situaţia anterior acestei date ? De ce vlahii nu au avut posibilitatea de a-şi obţine drepturile mai de mult aşa cum de-a lungul istoriei au beneficiat de ele cetăţenii acestei ţări ?

Dragojevic: Este adevărat că vlahii au fost într-o oarecare măsură suprimaţi  În 1948, spre exemplu, erau înregistraţi 93.444 de vlahi, în 1961 doar 1.377. Sunt oscilaţii foarte mari care vorbesc despre suprimarea conştiinţei naţionale reactualizate în prezent. În prezent însă s-au făcut progrese în ceea ce priveşte prevederile legale, iar mediul democratic ne oferă oportunitatea de a beneficia de propriile structuri prin intermediul cărora avem posibilitatea de a ne realiza drepturile. Noi, cei care am devenit membrii ai Consiliului acum un an, suntem acuzaţi  de problemele constatate anterior.

Politika: Domnule Balşasevic, care sunt acuzaţiile duumneavoastră la adresa celor din Consiliul Naţional al Vlahilor ?

Balasevic: Este problematică înscrierea pe lista electorală şi inclusiv campania pentru alegerea Consiliului Naţional.  Spre exemplu, la Direcţia de Poliţie  din Petrovac au fost convocate peste 300 de persoane la convorbiri informative, existând suspiciuni  că au fost falsificate semnăturile de pe ultima listă electorală. Cei care se află în prezent la conducerea Consiliului nu au precizat  în campanie ce vor face când vor prelua conducerea acestui organism, ci s-au ocupat de acuzaţii la adresa predecesorilor lor, acuzându-ne de românizare.

Dragojevic: În ceea ce priveşte înscrierea pe listele electorale au existat cazuri în care persoanele au fost înscrise fără să ştie, fără a-şi da acordul. Cine a fost autorul, nu doresc să intru în detalii. Personal, în cadrul campaniei nu am atacat membrii  precedenţi ai Consiliului Naţional ci am prezentat diferenţele care sunt prezente şi acum.

Balasevic: Consiliul Naţional al Vlahilor în prezent există şi funcţionează, dar actualii reprezentanţi,  printr-o serie de decizii, au creat stări tensionate în Serbia, în cadrul comunităţii şi pe scena internaţională. Nu este bine şi se impune identificarea unei soluţii. Instituţiile de stat trebuie să sprijine întreaga comunitate şi să fie obiective.

Politika: Preşedintele Tadic a precizat că acuzaţiile la adresa statului nu sunt fondate...

Balasevic: Una dintre părţi este protejată de sistemul instituţional şi în primul rând mă refer la fostul Minister pentru Drepturile Omului şi ale Minorităţilor, în timp ce cealaltă parte  a fost acuzată, intimidată, prin intermediul mass-media...Majoritatea celor care fac parte în prezent din Consiliul Naţional al Vlahilor sunt membrii de vază ai partidelor politice de guvernământ. Aceste persoane au pătruns în 2010 pe scena politică a vlahilor fiind sprijiniţi de centralele de la Belgrad în preluarea comunităţii.  Consider că statul sârb trebuie să sprijine  comunitatea, nu să se amestece  în treburile interne ale acesteia.  Deci, comunitatea trebuie să aleagă reprezentanţi şi nu statul să aleagă grupe cărora să le acorde sprijin.

Dragojevic: Consideraţi că statul sârb nu trebuie să se amestece, statul în care trăim, dar aţi solicitat şi solicitaţi sprijin de la România ? Cea mai puternică legătură cu România şi care ne apropie de ea este limba. Toate celelalte aspecte sunt total diferite: cultura, obiceiurile, tradiţia...Consideraţi că limba pe care o vorbim este limba română, noi considerăm că este limba vlahă. Nu este contestabil faptul că suntem vlahi şi dumneavoastră şi eu, dar când este vorba despre limbă, intervin diferenţe.

Balasevic: Comunitatea vlahă nu a avut posibilitatea de a învăţa limba maternă.

Politika: Care este limba dumneavoastră maternă ?

Balasevic: În Serbia de E se vorbesc două dialecte ale limbii române, dialectul oltenesc şi cel bănăţean. Cel oltenesc este considerat baza limbii literare, dar având în vedere faptul că nu am avut acces la educaţie, în prezent se utilizează o variantă a limbii care este foarte departe de cea literară.  Vlah în limba sârbă este sinonimul pentru poporul român. În limba noastră nu există termenul de vlah . Deci, vlahii sunt români.

Dragojevic: La recensământ v-aţi declarat român ?

Balasevic: Nu, pentru că pentru mine vlahii şi românii sunt acelaşi popor.

Dragojevic: Deşi nu deţinem date oficiale de la recensământ, informaţiile pe care le deţin în calitate de preşedinte al Comisiei de Recensământ la nivel municipal,  demonstrează faptul că în raport cu anul 2002, un procent mai mare cu de 60%  de cetăţeni s-au declarat drept vlahi. În acelaşi context, un procent mai mare a declarat că vorbesc limba vlahă, respectiv o parte din cei care se declară sârbi susţin că limba lor maternă este limba vlahă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte românii, cifrele privind limba română coincid. Limba este elementul de bază în ceea ce priveşte inadvertenţele dintre noi. Este o problemă care nu trebuie şi nu poate fi soluţionată de România, ci soluţia trebuie identificată în ţara în care trăim. Ce aţi făcut în cei patru ani. în perioada în care aţi făcut parte din Consiliul Naţional, pentru soluţionarea acestei probleme ?

Balasevic: Nu sepoate soluţiona peste noapte nedreptatea care durează de peste un secol. Nu am avut niciodată posibilitatea să învăţăm limba maternă la şcoală.

Dragojevic: Sunt de acord, este vorba despre o nedreptate, dar cu o astfel de atitudine nu faceţi altceva decât să ridicaţi bariere în calea intenţiilor noastre.  În prezent, pentru prima oară în istorie am adoptat o versiune a alfabetului nostru, în varianta latină şi chirilică. Dacă această variantă este cea mai reală? Nu pot susţine, se pot face modificări. Am avut două luni de dezbateri publice, propunerea a fost publicată şi pe internet pentru a se putea face comentarii.

Balasevic: Istoria nu a început cu voi, în 2006 am aşteptat 17 luni pentru înregistrarea consiliului nostru naţional. Ulterior constituirii, Ministerul Educaţiei a obstrucţionat  propunerea ca în anumite şcoli, care au fost identificate, să înceapă introducerea limbii materne în programul de învăţământ. Ca atare, în toate demersurile noastre de identificare a aunor soluţii am fost obstrucţionaţi de instituţiile sistemului. Nimeni nu solicită sprijinul României, dar mă deranjează când se susţine că vlahii ridică piedici în calea integrării europene a Serbiei.

Dragojevic: Pe mine mă deranjează şi mai mult, pentru că noi nici măcar nu am solicitat sprijinul României.

Balasevic: Dar noi, noi când am făcut-o ? Am solicitat doar să fim sprijiniţi în realizarea drepturilor noastre. Dacă nu obţineţi sprijin pe plan intern de la instituţiile din ţara în care trăiţi pentru soluţionarea problemelor, sunteţi obligaţi să vă adresaţi pentru sprijin în altă parte.

Politika: Consideraţi că sunt justificate evenimentele de la Bruxelles, când bunele relaţii dintre Belgrad şi Bucureşti era câr pe ce să fie tulburate ?

Balasevic: Opinia publică să dea verdictul. Pot doar să declar că prin deciziile sale, Consiliul Naţional al Vlahilor a inspirat suplimentar  şi a contribuit la o astfel de poziţie a României.  Acum două săptămâni delegaţia Parlamentului Serbiei s-a deplasat la Bucureşti pentru o întâlnire cu colegii din România şi în cadrul acestei deplasări, vicepreşedintele Consiliului, Miletic Mihajlovic a influenţat într-o oarecare măsură cursul lucrurilor.  El a iritat suplimentar parlamentarii români având în vedere că el a fost cel care în cadrul campaniei ne-a acuzat de românizare şi a susţinut că intenţionăm să separăm o parte din teritoriul Serbiei. Consider că Mihajlovic poartă o mare responsabilitate pentru cele petrecute la Bruxelles.

Dragojevic: Regret faptul că am fost menţionaţi în acest context. În calitate de reprezentant al Consiliului Naţional, în numele căruia mă adresez şi care este singurul reprezentant legitim al comunităţii vlahe, nu văd asta ca pe o soluţie.

Balasevic: Dar legea şi Constituţia nu privează alte organizaţii nonguvernamentale şi politice să lupte pentru dreptul vlahilor. Consiliul ocupă locul său special dar nu este contestată nici activitatea altor organizaţii.

Politika: Statul sârb obstrucţionează vlahii în realizarea drepturilor lor ?

Dragojevic:  Nu suntem periclitaţi. Există probleme legate de insuficienta finanţare. Nu pot să afirm că suntem nedreptăţiţi  în raport cu alte minorităţi, există criterii, dar fondurile alocate  pentru activitatea minorităţilopr sunt prea mici, nepermiţându-ne astfel să soluţionăm problemele. Singura obstrucţionare vine din partea grupării reprezentate de Balasevic. Deci nu suntem obstrucţionaţi de Belgrad, ci de o parte din comunitatea vlahă. La prima şedinţă a Consiliului Balasevic a fost părăsit de trei membri datorită legăturii cu România şi a constatării că suntem români care vorbesc limba vlahă.

Balasevic: Nu este adevărat. Trebuie precizat faptul că unul dintre membrii amintiţi a fost şantajat de Partidul Democrat să susţină politica pe care o reprezentaţi. Este evident că este în avantajul statului o conducere a Consiliului care susţine că vlahii  nu sunt ameninţaţi, în pofida faptului că nu au nici un drept. Înţeleg, Dragiojevic este membru al partidului politic care este în prezent la conducere şi poate din aceste motive  nu poate formula mai multe critici. Vlahii însă sunt un popor care  nu a creat niciodată probleme. Acum, când s-au trezit puţin la realitate se exagerează şi  opinia publică se  întreabă: ce vor acum ? Nu vor nimic altceva decât ceea ce le revine prin Constituţie şi lege. Consiliul Naţional a pierdut legitimitatea şi legalitatea după toate aceste evenimente. Serbia trebuie să identifice noi soluţii pentru consiliile naţionale.

Dragojevic: Vă rog să nu faceţi legătura între persoana mea şi partide politice în acest context. Am fost născut ca vlah  şi deabia ulterior am devenit membru SPS. De altfel, din Consiliu fac parte cadre care sunt membrii ai multor partide. Susţineţi că Serbia reprezintă o ameninţare pentru noi şi apelaţi la sprijinul României. Sunt lucruri ilogice.

Balasevic: Dragi Damnjanovic, vicepreşedintele  Consiliului Naţional al Vlahilor şi primarul de la Zagubica, pe site-ul comunei, a introdus ca limba materna limba sarbă.? Când Miletic Mihajlovic a intrat în 2008 în Parlamentul Naţional a menţionat că este de naţionalotate sârbă. Ulterior s-au făcut modificări. Este foarte problematic faptul că un membru al Consiliului, Dragan Balasevic, standardizează limba maternă fără să o cunoască.  Este oare normal ca Sinisa Celojevic, de profesie medic ginecolog, să coordoneze procesul de formare a alfabetului ?

Dragojevic: Nu am finalizat încă procesul de standardizare a limbii, din păcate. Literele constituie cea mai mică problemă. Faceţi voi propuneri. Solicitaţi introducerea limbii vlahe dar consideraţi  că nu trebuie să existe  alfabetul vlah.

Balasevic: Există un standard !

Dragojevic: Prezentaţi-l !

Balasevic: Limba română, alfabetul românec. Ştiinţa susţine că în Serbia de Est  se vorbesc două dialecte ale limbii române şi acestea sunt aspectele reale.

Dragojevic: Aici se încheie dialogul nostru. Consider că trebuie să se respecte ceea ce populaţia susţine la recensământ: Nu există un referendum mai bun decât recensământul.

Cititi si:

Vlasi u Srbiji između Beograda i Bukurešta

Falşi vlahi folosiţi împotriva românilor