Populaţia judeţului Harghita va scădea semnificativ în următorii ani, din cauza natalităţii reduse şi a migraţiei spre alte judeţe sau spre alte ţări, arată un studiu comandat de Consiliul Judeţean Harghita.
Studiul ''Perspective demografice în judeţul Harghita. Proiectarea populaţiei române, maghiare şi rome pe nivel regional'' a fost realizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca şi a fost prezentat, joi, la Miercurea Ciuc.

Sociologii Kiss Tamas şi Tamas Istvan au precizat că studiul analizează evoluţia populaţiei în perioada 2002-2032, fiind folosită pentru cercetare metoda componenţei cohortelor. Cercetătorii nu au folosit datele de la recensământul din 2002 privind populaţia de etnie romă, ci o analiză proprie, realizată în localităţile judeţului, potrivit căreia numărul de romi din Harghita este de 18.000, faţă de 3.800 din documentele oficiale.

Rezultatele studiului arată că, dacă în 2002, Harghita a avut 326.000 de locuitori, în 2032 numărul populaţiei va fi de 283.384 de locuitori, ceea ce înseamnă o scădere de 15 la sută. Estimările arată că atât numărul, cât şi procentul românilor şi maghiarilor din Harghita va scădea semnificativ, în vreme ce numărul romilor va creşte. Kiss Tamas a explicat că în 2002, potrivit estimărilor, procentul maghiarilor era de 80,3 la sută, al românilor de 14 la sută, iar al romilor de 5,7 la sută, în vreme ce în 2032 procentul maghiarilor va fi de 75 la sută, al românilor de 12,9 la sută, iar al romilor de 12,1 la sută.

Creşterea semnificativă a romilor se datorează, potrivit lui Kiss Tamas, ''fertilităţii ridicate şi structurii populaţiei, în condiţiile în care peste 50 la sută dintre membrii acestei etnii au vârste sub 20 de ani''. În ceea ce priveşte scăderea numărului de români şi maghiari, aceasta se datorează ''fertilităţii scăzute şi migraţiei spre alte judeţe sau chiar spre alte ţări''. Cea mai semnificativă pierdere de populaţie datorată migraţiei se va înregistra în rândul românilor. Datele estimative arată că, în total, în Harghita, scăderea anuală pe migraţie va fi de 4,4 la mie, din care 8,2 la mie la români şi 3,8 la mie la maghiari. Cercetătorii au explicat că la Bălan, un oraş unde trăieşte un număr mare de români, scăderea anuală va fi de 26,2 la mie, la Topliţa de 5,4 la mie, iar la Miercurea Ciuc va fi de 10,3 la mie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că instituţia pe care o conduce a comandat acest studiu pentru a veni în ajutorul agenţilor economici care trebuie să aibă o viziune de ansamblu privind forţa de muncă şi pot să facă previziuni pe mai mulţi ani. ''Consiliul Judeţean e motorul dezvoltării economice a judeţului şi trebuie să ajutăm actorii economici să aibă o viziune în viitor asupra activităţilor pe care le desfăşoară. (...) Fără oameni, fără forţă de muncă nu se poate proiecta nimic pe un termen lung şi de aceea noi am comandat un studiu prin care mişcările demografice ale judeţului au fost studiate'', a spus Borboly. În ceea ce priveşte scăderea numărului locuitorilor, preşedintele Consiliului Judeţean consideră că trebuie derulate mai multe programe prin care tinerii să fie încurajaţi să-şi întemeieze familii şi să aibă mai mulţi copii. Consiliul Judeţean Harghita a alocat din buget, pentru acest studiu, 30 de mii de lei.