Deşi este foarte prins în cursa electorală, care are ca deznodământ politic alegerile parlamentare programate duminică (28 noiembrie), preşedintele interimar al Republicii Moldova şi totodată liderul Partidului Liberal de peste Prut, Mihai Ghimpu, a găsit puţin timp pentru a acorda ziarului „Curentul“ un interviu referitor la viitorul Republicii Moldova. Liderul de peste Prut pune totul pe destinul european al Chişinăului şi alinierea la valorile UE. Ghimpu este de părere că din această bătălie politică AIE (Alianţa pentru Integrare Europeană) va ieşi şi mai călită, iar macazul spre Europa va fi schimbat iremediabil. În ceea ce priveşte scrisoarea adresată NATO pentru a exprima poziţia R. Moldova în ceea ce priveşte necesitatea rezolvăriii conflictului transnistrean, liderul de la Chişinău spune că a avut efectul scontat, iar că în declaraţia finală a recent-încheiatului summit NATO de la Lisabona sunt cuprinse două paragrafe care fac referire la Republica Moldova. În continuare, vă invităm să citiţi interviul realizat de ziarul „Curentul“ cu preşedintele Republicii Moldova:

Domnule preşedinte, se vorbeşte despre instabilitate politică în rândul AIE din cauza unor tot mai dese fricţiuni între liderii politici proeuropeni. Credeţi că, în astfel de condiţii, AIE va reuşi să se regrupeze pentru a câştiga alegerile din noiembrie? Sau mai degrabă se va merge pe un traseu electoral separat?

Sunt sigur de asta. AIE a fost şansa europeană şi democratică a R. Moldova şi aşa rămâne şi în continuare. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a despărţit strategic, în timpul campaniei, dar membrii ei se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea AIE. Miza alegerilor din 28 noiembrie este pentru noi menţinerea la putere a partidelor AIE şi ducerea schimbărilor începute până la capăt. Noi trebuie să înfrângem comunismul, inamicul nostru principal în campanie, şi să ne continuăm cu succes drumul european. Cel mai important pas pentru integrarea europeană a R. Moldova este menţinerea la putere a Alianţei.

Sunteţi optimist?

Da. Suntem conştienţi că noi, Partidul Liberal, dar şi Alianţa pentru Integrare Europeană suntem pe trenduri crescătoare, dar această şansă trebuie să fie fructificată până la capăt. Trebuie să ne mobilizăm electoratul, să îl aducem la vot, să luptăm pentru fiecare vot anticomunist sau necomunist. Rămânem la obiectivul stabilit: AIE câştigă majoritatea, dar luptăm acum pentru cele 61 de mandate în Parlament. În ceea ce priveşte Partidul Liberal, vă asigur că va face o figură foarte frumoasă şi peste aşteptările unora la alegerile din 28 noiembrie.

Credeţi că în cazul în care forţele proeuropene nu vor mai guverna în urma viitoarelor alegeri, parcursul european al R.Moldova va fi compromis şi eforturile făcute vor fi în zadar?

Da, sunt sigur de asta. Am mai spus-o şi o repet: miza acestor alegeri este Estul sau Vestul, trecutul sau viitorul, Europa sau... în afara Europei. Asta vor avea de ales cetăţenii R. Moldova şi ei înţeleg tot mai bine asta. Noi trebuie să îi convingem pe cetăţenii noştri, cei care cu mare răbdare susţin eforturile noastre, că R. Moldova trebuie să îşi reia locul în familia europeană, de care este legată prin valori şi principii.

Tot mai dese pot fi văzute mici dispute între PL şi PLDM. Care este relaţia dumneavoastră cu premierul Filat şi, în general, cu cabinetul dânsului?

Nu confundaţi aşa-zisele „replici dure“ cu declaraţii de război sau de despărţire. Campania este campanie, dar după 28 noiembrie va fi altceva. Principiile sunt solide şi rămân în vigoare.

Cum apreciaţi eforturile intense de lobby pe care România le face la Bruxelles în vederea accelerării traseului european al R. Moldova spre UE?

Le-am apreciat şi le apreciem în continuare. România este purtătorul principal de cuvânt al aspiraţiilor europene ale cetăţenilor din R. Moldova, noi ştim asta şi îi mulţumim. De asemenea, Bucureştiul ne sprijină în ceea ce priveşte problematica de securitate regională, în particular problematica transnistreană. A dovedit asta la toate nivelele internaţionale, fie că a fost vorba de NATO, OSCE sau UE. Mai mult decât sprijinul diplomatic, am fost extrem de mulţumiţi că România, care a trecut şi ea printr-o perioadă dificilă, a oferit ajutoare consistente cetăţenilor R. Moldova. Eu am mulţumit deja autorităţilor din România, personal preşedintelui Băsescu şi mă folosesc şi de acest prilej pentru a mulţumi autorităţilor şi cetăţenilor României pentru tot ajutorul pe care îl acordă cetăţenilor noştri, nu doar acela oferit pe timpul inundaţiilor. Şi le doresc cetăţenilor ambelor state să se întâlnească cât mai repede în marea familie europeană. 

Voiam să vă mai întrebăm dacă există, eventual, anumite măsuri fiscale pe care R. Moldova le-a luat în vederea atragerii investitorilor români peste Prut?

Menţinerea AIE la putere după 28 noiembrie va fi cea mai urgentă măsură pe care trebui să o ia R. Moldova, inclusiv în vederea atragerii investitorilor români peste Prut. 
Care sunt evoluţiile din dosarul transnistrean? Care este poziţia Partidului Liberal?
Poziţia este aceeaşi. Soluţia trebuie găsită în cadrul legislativ al R. Moldova. Indiferent ce se vorbeşte, se speculează sau se negociază în jurul nostru, tot noi suntem cei care vom decide până la urmă. Există astăzi o serie de discuţii, negocieri, sugestii de soluţionare, multe speculaţii... Dar nicio aşa-zisă soluţie pentru problema transnistreană nu se poate lua fără R. Moldova. Asta trebuie să fie limpede pentru toată lumea. Noi salutăm toate demersurile care se fac pentru soluţionarea conflictului, salutăm şi mulţumim partenerilor noştri externi care doresc soluţionarea paşnică şi eficientă a conflictului, considerăm că formatul „5 plus 2“ rămâne cel mai bun cadru de negocieri şi pentru găsirea soluţiilor, dar considerăm că principala condiţie pentru o rezolvare trainică şi corectă a conflictului transnistrean este retragerea trupelor, armamentului şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul R. Moldova.

În România, presa este controlată în marea ei majoritate de aşa-numiţii moguli. Deşi nu este oficial, se vehiculează opinia cum că în spatele unor principale trusturi mass-media sunt oameni politici atât de la putere, cât şi din rândul comuniştilor. Cum apreciaţi acest derapaj periculos?

Noi am învăţat pe propria piele, până nu demult, cât de adevărate sunt cuvintele unui scriitor francez (Albert Camus): „Presa liberă poate fi bună sau rea, dar în mod sigur fără libertate va fi întotdeauna rea“. În acest moment, în R. Moldova, nu puterea politică ameninţă presa. Ci presiunile financiare, monopolizarea pieţii publicitare şi lipsa de instituţii care să poată reglementa spaţiul mediatic de la noi. Avem organe de presă care se comportă ca şi cum schimbarea de la 29 iulie nu a existat, care prezintă de fiecare dată o singură opinie şi doar dintr-o singură sursă. Aceasta nu înseamnă jurnalism profesionist, ci propagandă şi manipulare! Aceste fenomene arată că piaţa mediatică de la noi nu este încă maturizată. Sper că acest congres (Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat la mijlocul lunii octombrie la Chişinău - n.r.) pe lângă valenţele sale culturale, va contribui şi la un schimb de experienţă util pentru jurnaliştii de la noi de a învăţa din experienţa colegilor lor cum să facem să construim cu adevărat un spaţiu public demn de aspiraţiile europene ale majorităţii cetăţenilor de la noi.

Domnule Mihai Ghimpu, summitul NATO s-a încheiat. A stârnit foarte multe discuţii scrisoarea pe care aţi transmis-o liderilor NATO la 10 noiembrie. Au fost efecte?

Aţi văzut documentele finale ale summitului NATO? Acolo sunt două paragrafe care se referă la R. Moldova. Primul se referă la angajamentele CFE şi al doilea la conflictele din teritoriile ex-sovietice. Nu aş vrea să comentez eu mai mult... 

Cum comentaţi reacţia unora dintre politicienii de la Chişinău la scrisoarea dumneavoastră?

Am fost şi eu surprins, trebuie să recunosc, de anumite poziţii care au apărut. Chiar ţin să îmi exprim public profunda îngrijorare în legătură cu reacţiile din presă a mai multor forţe politice din R. Moldova, în mod particular a partidelor politice care s-au angajat într-o Alianţă pentru o guvernare democratică a ţării, ce au venit să critice şi să califice tendenţios, dintr-o perspectivă îngustă electorală, adresarea mea către Secretarul General NATO, Anders Fogh Rasmussen. În legătură cu aceste declaraţii, ţin să amintesc tuturor forţelor politice şi colegilor mei din Alianţa pentru Integrare Europeană că, la întocmirea mesajului meu, m-am condus cu stricteţe de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, la care tot se fac referinţe în comunicatele lor de presă, şi de obligaţiile ce îmi revin în conformitate cu actuala lege fundamentală a statului, în mod mai exact în baza articolelor 11 şi 77 ale Constituţiei privite în legătura juridică cuvenită care le este proprie. 

Ce credeţi că a deranjat în demersul dumneavoastră?

Nu am înţeles nici eu foarte bine, mai ales că mesajul transmis Secretarului General NATO reiterează poziţia oficială constantă a Republicii Moldova în problematica tratatului FACE şi retragerii trupelor străine de pe teritoriul statului nostru, menţinută pe parcursul tuturor guvernărilor din 1992 încoace şi prezentată oficial în forurile internaţionale relevante. În acest context, îi sfătuiesc pe toţi, care şi-au exprimat anumite frustrări şi dezacorduri, şi în primul rând pe colegii mei din AIE, să recapituleze poziţiile oficiale ale Republicii Moldova expuse în cadrul reuniunilor de nivel înalt ale OSCE, în mod particular, în cadrul celor ce au avut loc după summitul din 1999 de la Istanbul, unde au fost asumate angajamentele de retragere necondiţionată, ordonată şi completă a forţelor militare şi armamentelor străine faţă de R. Moldova. Din aceste considerente, scrisoarea mea din 10 noiembrie curent nu trebuie şi nici nu poate fi privită în acelaşi context de care au fost marcate deciziile neconsensuale de distribuire a mijloacelor financiare bugetare populaţiei sau, şi mai îngust, în contextul unor acorduri încheiate pe linia partidelor politice cu parteneri din străinătate, legate, fireşte, de situaţia de dinainte de alegeri parlamentare din ţară.

A fost scrisoarea dumneavoastră un mesaj politic?

Poate fi şi aşa ceva, dar unul de politică de stat, prin care îndemn şi încurajez instituţiile abilitate ale statului să continue să se ghideze de poziţia oficială neschimbată a R. Moldova, enunţată mai sus şi în mesajul meu către Secretarul General NATO, în negocierile cu partenerii străini şi în coordonarea discursului politic intern în domeniul securităţii naţionale. În cazul în care, în momentul de maximă intensitate de acum în care se află discuţiile pe marginea viitorului tratatului FACE, au apărut noi detalii ce vin să completeze, să detalieze sau să nuanţeze poziţia menţionată a Republicii Moldova, fac apel instituţiilor abilitate, diplomaţiei moldoveneşti şi forţelor politice democratice în vederea conjugării eforturilor pentru atingerea obiectivului de evacuare a forţelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. 
Menţionez în mod special, că mesajul din 10 noiembrie nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, ci spre garantarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi intereselor ei de securitate.