Anul 2010 a adus pe scena europeana o intelegere din ce in ce mai profunda dintre Rusia si Germania. Cei doi colosi europeni au facut public la inceputul lunii iunie un Memorandum care aminteste foarte mult de celebrul Pact Ribbentrop-Molotov.

Conditiile generale in care a fost anuntat acest memorandum pot fi considerate ca diferind de cele din 1939 - insa exista in continuare o suma de asemanari care sunt de natura sa sustina teoria repetarii greselilor istorice. Nichifor Crainic scria in memoriile sale ca imediat dupa Pactul Ribbentrop-Molotov presa germana a preluat si sustinut tezele sovietice cu privire la Basarabia. Pe 5 iunie 2010 s-a semnat Memorandumul Merkel Medvedev - pe 14 iulie revista germana Der Spiegel a publicat un articol care a preluat integral tezele presei ruse cu privire la „anexarea Republicii Moldova" prin distribuirea de pasapoarte romanesti. Nici la Moscova si nici la Berlin presa nu a discutat despre acordarea in masa a cetateniei ruse in teritoriile separatiste din fosta URSS sau despre faptul ca Germania acorda in doi ani de zile mai multe cetatenii decat a acordat Romania in 20 de ani.

Asemanari si deosebiri

Pactul Ribbentrop-Molotov era un pact de neagresiune intre Germania nazista si Uniunea Sovietica, la care era anexat un Protocol secret ce impartea intre cele doua puteri Europa de est. Memorandumul Merkel Medvedev este un document care face apel la cooperarea militara dintre UE si Rusia si stabileste un cadru pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Asemanarile nu sunt foarte multe - insa sunt fundamentale. Deosebirile sunt mult mai numeroase: Rusia de azi nu mai este Uniunea Sovietica si nu mai are un plan de revolutie mondiala, Germania face parte din blocul comunitar si nu poate lua decizii de una singura, exista un cadru international pentru reglementarea conflictelor, Franta si Marea Britanie nu mai sunt percepute ca dusmani tradditionali ai Germaniei, Statele Unite au renuntat la izolationism si si-au asumat de multa vreme o sarcina globala... Insa toate aceste deosebiri sunt mai mult sau mai putin relative.

Berlinul revine in forta

Agentia americana Stratfor a publicat o ampla analiza intitulata "Germania dupa UE si scenariul rusesc" in care lanseaza o serie de intrebari cel putin ingrijoratoare pentru viitorul tarilor europene mici. Stratfor afirma ca criza economica din Grecia a scos la iveala cat se poate de clar faptul ca in Uniunea Europeana se face ce vrea Germania. La mai bine de 60 de ani de la cel de-al Doilea Razboi Mondial Germania a revenit in pozitia de a decide viitorul continentului. Hatisul tratatelor europene - faurite pentru a impiedica un nou razboi european si a bloca aspiratiile hegemonice ale Berlinului - nu s-a dovedit capabil sa tina in frau forta germana. Grecia a primit bani doar dupa ce Germania si-a dat acordul - eveniment care indica locul unde se iau deciziile cu privire la viitorul tarilor mici din Uniunea Europeana.

Din punctul de vedere al Stratfor in acest moment a devenit irelevant daca moneda euro va supravietui sau nu actualei crize economice - problema care se pune in acest moment este reevaluarea echilibrului de forte din cadrul Uniunii Europene. Iar balanta a inclinat in favoarea Germaniei. Problema istorica a Berlinului revine in actualitate: nu poate domina continentul european fara o coalitie de state favorabile, existand permanent riscul ca restul statelor sa se coalizeze impotriva sa. Raspunsul ar putea fi gasit intr-o noua alianta ruso-germana, conform agentiei americane. Stratfor aprecia ca interesele Rusiei si Germaniei sunt paralele in acest moment ceea ce ar putea exclude posibilitatea unei confruntari. In plus schimburile dintre cele doua tari sunt complementare: Germania primeste resurse energetice si materii prime din Rusia, oferind la schimb tehnologie si expertiza. Agentia americana arata ca in tot acest joc au de pierdut statele mici din Uniunea Europeana care vor ramane fara voce la Bruxelles si mai ales Polonia, prinsa ca de obicei intre cei doi giganti, care de aceasta data s-a aruncat in bratele americanilor in speranta unei salvari.

Oferta lui Dughin

Teoreticianul rus Alexandr Dughin publica in octombrie 2010 un articol in care lansa o oferta pentru Romania in conditiile refacerii aliantei germano-ruse: „Acum se poate prezenta, in cateva cuvinte, modelul teoretic de participare a Romaniei la Proiectul Eurasia. Acest proiect presupune stabilirea, in zona de nord a continentului Eurasia, a doua unitati geopolitice, „spatii mari" - european si rus. In acest context, Europa este conceputa ca un pol, ca o civilizatie. La randul ei, Rusia-Eurasia cuprinde Sudul, inclusiv zona traditionala de influenta a Moscovei in Sud (Asia Centrala, Caucaz), si vestul (Belarus, Ucraina de Est, Crimeea). Momentul cel mai important intr-o arhitectura multipolara este eliminarea „cordonului sanitar", acest perpetuu mar al discordiei, controlat de anglo-saxoni si care intra in dezacord fie cu Europa, fie cu Rusia. Prin urmare, aceste tari si popoare care, in mod obiectiv tind sa constituie Noua Europa, vor trebui sa isi redefineasca identitatea geopolitica. Aceasta identitate trebuie sa se bazeze pe o regula principala: alaturi de Europa si alaturi de Rusia, in acelasi timp. Integrarea in Europa si relatiile amicale cu Rusia - acesta este podul care leaga cei doi poli ai unei lumi multipolare.

Trei tari din Europa de Est, posibil in alianta cu altele, ar putea sa indeplineasca aceasta misiune mai bine decat altele - Bulgaria, Serbia si Romania. Bulgaria este membra a Uniunii Europene, este locuita de o populatie slava si este ortodoxa. Serbia nu este membra a Uniunii Europene, este locuita de slavi, este ortodoxa si este, in mod traditional, simpatizanta a Rusiei. In cele din urma, Romania, o tara ortodoxa, cu misiunea sa metafizica si o responsabilitate sporita pentru soarta Europei. In acelasi mod, dar cu unele modificari, se poate vorbi si despre Grecia. Astfel, Romania si-ar putea gasi o pozitie demna in proiectul Eurasia prin dezvoltarea calitativa a spatiului cultural si social ce face legatura Estului (Rusia) cu Occidentul (Europa), acest spațiu asumandu-si astfel identitatea tarilor europene ortodoxe, ramanand intacte caracteristicile distinctive nationale si culturale (fara a le dizolva in lumea stereotipa a globalismului sau aflandu-se sub influenta modului de viata american care anihileaza toate caracteristicile etnice). Integrandu-se in Uniunea Europeana si stabilind legaturi stranse cu Rusia, Romania isi va putea asigura dezvoltarea economica si-si va putea pastra identitatea culturala. Fara indoiala, acest proiect necesita o analiza atenta si trebuie sa fie rezultatul unui efort intelectual deosebit de serios din partea elitei romanesti, europene si rusesti."

Memorandum (Intalnirea cancelarului Angela Merkel cu presedintele Dmitri Medvedev din 4-5 iunie 2010, Meseberg)

Pornind de la principiul ca securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantica este indivizibila, cancelarul Merkel si presedintele Medvedev au propus azi sa se ia in considerare infiintarea unui Comitet politic si de securitate UE-Rusia la nivel ministerial (HR C. Ashton - FM S. Lavrov).

Acest comitet va putea fi insarcinat mai ales cu:Sa serveasca drept forum pentru schimbarea punctelor de vedere asupra unor chestiuni curente ale politicii internationale si agendei de securitate.Sa stabileasca regulile de baza pentru operatiuni comune UE-Rusia de administrare a crizelor civile/militare.Sa schimbe puncte de vedere si proiecte de recomandari asupra unor chestiuni specifice de cooperare , inclusiv diferite conflicte si situatii de criza la rezolvarea carora UE si Rusia contribuie in comun in cadrul unor formate multilaterale potrivite.Respectand eforturile aflate in desfasurare (Declaratia Rusiei si Ucrainei din 17 mai 2010 si Declaratia Inaltului Reprezentant C. Ashton din 17 mai 2010) UE si Rusia vor colabora in special pentru o rezolvare a conflictului din Transnistria avand in vedere sa obtina un progres tangibil in cadrul formatului stabilit 5+2 (Rusia, Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE, SUA). Aceasta colaborare ar putea include si un angajament comun UE-Rusia, care ar garanta o tranzitie lina a situatiei actuale catre o solutie finala.Urmatorul summit UE-Rusia va analiza progresele facute in cadrul noului comitet.
 
Pactul Ribbentrop-Molotov. Protocolul Aditional Secret

Articolul I. In eventualitatea unor rearanjari politice si teritoriale in regiunile ce apartin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenta ale Germaniei si U.R.S.S. In aceasta privinta interesul pentru Lituania in regiunea Vilna este recunoscut de ambele parti.Articolul II. In eventualitatea unor rearanjamente politice si teritoriale in regiunile ce apartin Poloniei, sferele de influenta ale Germaniei si ale U.R.S.S. vor fi limitate conform liniei raurilor Narev, Vistula si San.Chestiunea privind modul in care interesele ambelor parti fac dorita pastrarea statului independent Polon si cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar in cursul viitoarelor discutii politice.In orice caz, ambele Guverne vor rezolva aceasta chestiune printr-un acord prietenesc.Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei, atentia este atrasa de catre partea Sovietica privitor la interesul acesteia in Basarabia. Partea Germana declara dezinteresul politic total in aceasta regiune.Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele parti ca unul strict secret. Moscova, 23 August 1939.Pentru Guvernul Reich-ului German, v. Ribbentrop Plenipotentiarul Guvernului U.S.S.R., V. Molotov