![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Problema e nivelul de informare, de cultură politică
adăugat 17 noiembrie 2010, 08:59, la Interviu / Reportaj
Doru Petruți (IMAS): „grupurile etnice minoritare, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi toţi ceilalţi se simt daţi la o parte.”
În doi ani de zile, moldovenii au fost chemati la vot de 4 ori, socotind şi referendumul constituţional, aşa că s-ar putea face simţită o anumita doză de „oboseală” electorală. Dar nu e un indice pe care sa-l regasim in ultimul sondaj de opinie, prezentat astazi de catre Barometrul de Opinie Publica. Cercetarea arată că 77 % din persoanele chestionare se declară hotărâre să participe la vot. Invitatul editiei de azi e Doru Petruți, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS.
Europa Liberă: Sondajul arată că 77 % din respondenţi ar merge la vot pe 28 noiembrie. Curios e că 58 % din cei pe care i-aţi chestionat au declarat că au participat la plebiscitul din 5 septembrie, asta deşi referendumul fost declarat nevalabil pentru că prezenţa la vot n-a ajuns nici măcar la o treime dintre dintre alegători. Ce se întîmplă?
Doru Petruţi: Aici rezultatele din punctul meu de vedere nu sînt curioase deloc. E vorba de un comportament dezirabil, iar pe întrebările de acest tip în privinţa comportamentelor, mai ales în ce priveşte participarea la alegeri, sau la referendum, sigur că lumea declară că a fost. Mai interesante sînt reacţiile care au venit din teren de la persoane care declară că au fost, dar nu ştiu cine a ieşit preşedintele după referendum, de exemplu, sau nu îşi aduc aminte cu ce partide au votat.
Europa Liberă: Cîtă încredere puteţi avea în cei chestionaţi?
Doru Petruţi: Încrederea e totală în respondenţi. Problema e alta, e nivelul lor de informare, de cultură politică. Trebuie să înţelegem că aceasta e o parte din electoratul Republicii Moldova, el trăieşte şi e lîngă noi.
Europa Liberă: Vă adresez aceste întrebări pentru că am colectat şi eu cu prisosinţă opinii de genul „toți mint”, „toţi sînt hoţi”, „ne înşală”, reflectînd reproşurile adresate oamenilor politici care folosesc o limbă mai degrabă de lemn şi care nu tratează problemele importante ale ţării aşa cum spun şi interlocutorii „Europei Libere". Şi atunci cine poartă vina respingerii politicului şi a politicienilor?
Doru Petruţi: Aici lucrurile se confirmă şi în sondaj, în sensul că, dacă, ştiu eu, pînă anul trecut, vorbeam în sondaje numai de PCRM şi Voronin şi de fiecare dată prezentam o intenţie de vot stabilă şi o credibilitate foarte mare pentru fostul preşedinte, acu, pentru actuala guvernare ne stabilizăm vocabularul în direcţia unor cuvinte care spun „dezamăgit", „nemulţumit”, „sărăcie”, „preţuri”, „şomaj” şi „corupţie”. Cam asta e nota definitorie a stării de fapt, astea sînt dominantele. Dar se întîmplă şi alte lucruri interesante, iar eu îl cataloghez pe unul dintre ele în sfera unei rupturi sociale asupra căreia văd că puţini atrag atenţia.
E vorba de o ruptură socială etnică. Majoritatea indicatorilor socio-economici evaluaţi în acest sondaj au valori semnificativ mai scăzute pe grupurile etnice. Legat de nivel de trai, de încredere în instituţii, legat de orice. Iar asta spune că grupurile etnice minoritare, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi toţi ceilalţi se simt daţi la o parte. Asta e o reacţie foarte importantă care ar trebui luată în calcul, pentru că fără îndoială va exista şi acum un vot etnic, şi ei simt că practic nici un partid nu li se mai adresează, şi au rămas cumva pe dinafara jocului politic.
Europa Liberă: E un aspect foarte important. Exprimate în mandate de deputat, PCRM ar avea 35, PLDM 30, PDM 19, PL 17. În acest mod Alianţa pentru Integrare Europeană, dacă va continua să existe, ar avea împreună mandate suficiente de deputat ca să poată alege şeful statului. Se depăşeşte criza constituţională?
Doru Petruţi: Aici sînt foarte multe lucruri de precizat. Eu aş recomanda foarte multă ponderare în interpretarea datelor privind intenţia de vot. Să nu uităm că măsurarea s-a făcut, şi se mai fac şi acum măsurări, în plină campanie electorală, şi gradul de activism al fiecărui partid e diferit. Sînt partide care au un trend ascendent, şi mă refer aici la PLDM şi PDM, şi sigur că lucrurilea astea se reflectă într-o oarecare măsură şi în sondaje, dar mai sînt două săptămîni decisive din punctul acesta de vedere. Aş începe discuţia chiar de la partidele mici, care au 0 virgulă, sau pînă la unu, doi la sută în sondaje.
Europa Liberă: Reacţia acestor partide nu s-a lăsat aşteptată. Am un comunicat de la Partidul Umaniştilor care spune că rezultatele sondajului nu-i insuflă nici cea mai mică încredere, dat fiind faptul că directorul institutului a compromis statutul de expert independent precum şi al donatorilor săi externi. Avem şi reacţia AMN care e foarte supărată, ea zice că ar avea peste 10 %, în sondaj nu ajunge nici la un procent, şi multe alte partide care nu trec pragul electoral sînt foarte supărate.
Doru Petruţi: Reacţiile politicienilor şi ale partidelor mici sînt de înţeles, ei reacţionează corect din punct de vedere politic, dar incorect din perspectiva culturii politice şi a ceea ce înseamnă un sondaj. Să nu uităm că partidele mici în general acumulează vreo 15 procente, voturi care se redistribuie. Rezultatele adunate înseamnă vreo 5 - 6 procente pentru partidele mici, ceea ce înseamnă că ele într-adevăr vor lua mai mult, dar aici sînt limite şi de natură metodologică. Ca să aibă o precizie mare, sondajele ar trebui să se facă în foarte multe localităţi. Sondajul nostru a fost făcut în 82 de localităţi.
Partidele mici sînt şi greu de prins în sondaje, şi probabil marja acolo va fi ceva mai mare. Dar aş mai observa că, dacă în trecut în sondaje aveam intenţia de vot concentrată pe partidele din Parlament, şi pentru partidele mari, cu vizibilitate, faptul că acum avem un şir de opţiuni electorale pe foarte multe partide ne trimite la ideea că într-adevăr se vor risipi destul de multe voturi, şi ele vor trebui să fie redistribuite celor care trec pragul electoral. Mai mult decît atît, şi lucrul trebuie spus foarte clar, Institutul de Politici Publice şi dl Barbăroşie sînt în calitate de finanţatori, ei nu aplicat chestionare în teren, sarcinile de muncă aparţin IMAS-ului. Sigur, sînt tot felul de sondaje care se vehiculează, dar pînă la a compara datele cred că şi media trebuie să se uite pe nişte date de natură tehnică, numărul de localităţi, perioada, e o efervescenţă care se simte, şi sigur că sondajele sînt senzitive la activitatea partidelor din teritoriu.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}