Cel mai recent studiu al expertilor FMI arata ca fenomenul de stagnare economica este cauzat in parte de nivelul scazut al veniturilor minime si medii la nivel global.

Prapastia din ce in ce mai adanca dintre bogatii lumii si saraci este o piedica in calea cresterii economice, sustin reprezentantii Fondului.

Raportul intocmit de cinci economisti ai FMI respinge din start teoria beneficiilor rezultate din acumularea veniturilor in mainile unei minoritati. In schimb, expertii Fondului recomanda guvernelor sa creasca veniturile pentru 20% din populatia cea mai saraca a fiecarei tari, relateaza ziarul The Guardian.

Factori de inegalitate

Studiul celor cinci economisti ai Fondului Monetar International acopera economiile avansate, emergente si in curs de dezvoltare.

In raport se arata ca progresul tehnologic, slaba reprezentare sindicala, globalizarea si fiscalitatea au favorizat clasa bogatilor crescand gradul de inegalitate sociala pana la nivelul de "cea mai mare provocarea a timpurilor noastre".

Raportul FMI demonstreaza ca modul de distribuire a veniturilor in cadrul unei societati poate afecta evolutia economica a acesteia.

"In cazul in care veniturile repartizate celor 20% din exponentii de top ai ierarhiei sociale cresc, se inregistreaza o descrestere pe termen mediu a PIB-ului, ceea ce sugereaza ca beneficiile nu se distribuie gradual in societate.

Prin contrast, o crestere a veniturilor pentru 20% din cei aflati la baza societatii este asociata cu cresterea PIB-ului", se arata in raport.

Repetand aceleasi avertismente privind riscul reprezentat de inegalitatea sociala in crestere transmise si de sefa FMI, Christine Lagarde, raportul arata ca guvernele lumii trebuie sa rezolve cat mai rapid aceasta problema.

"Cresterea veniturilor pentru patura saraca a societatii si mentinerea stabilitatii in clasa de mijloc se dovedesc benefice pentru cresterea economica", afirma economistii Fondului.

"Ooops, Grecia! Am gresit!"

Studiul reflecta si tensiunile existente intre FMI si alte institutii financiare pe tema politicilor aplicate in cadrul unor programe de asistenta financiara, precum cel impus in Grecia.

Pe toata durata negocierilor duse cu oficialii de la Atena, delegatia FMI a incercat sa limiteze drepturile garantate angajatilor din aceasta tara.

In cele din urma, noul studiu admite eroarea comisa prin impunerea unor masuri dure, recunoscand ca acest lucru nu a dus decat la saracirea majoritatii populatiei si sporirea averilor pentru cei mai bogati 10% dintre eleni.

"Acest rezultat este in conformitate cu noua proiectie FMI, care reflecta faptul ca slabirea miscarilor sindicale este asociata cu cresterea brusca a veniturilor a 10% dintre bogati in cazul catorva economii dezvoltate", recunosc analistii FMI.

"Intr-adevar, estimarile empirice facute in baza unor date preluate de la OCDE sugereaza ca reformele efectuate in piata muncii, diminuarea salariilor minime in raport cu salariul mediu si eliminarea negocierilor colective de munca au un impact negativ asupra redistribuirii veniturilor", se mai arata in raport.

Criza provocata de bogati

Cei cinci economisti FMI care au efectuat aceasta analiza au descoperit ca la baza crizelor financiare, care afecteaza cresterea economica pe termen mediu si lung, se afla discrepanta majora dintre cresterea veniturilor pentru cei bogati si o stagnare/scadere a salariilor in randul reprezentantilor clasei de mijloc si a paturii sarace a populatiei.

"Studiile de pana acum au aratat ca o perioada prelungita de inechitate sociala in economiile avansate poate fi asociata cu criza financiara globala prin prelungirea perioadelor de creditare, relaxarea standardelor ipotecare, permitand initierea unor miscari de deviere de la reglementarile financiare", se specifica in concluziile analizei.

Economistii FMI adauga ca veniturile brute ale clasei de mijloc din Marea Brianie, Statele Unite si Japonia au inregistrat scaderi sau stagnari in ultimii ani.

De asemenea, o presiune suplimentara pusa pe aceasta patura sociala o reprezinta scaderea veniturilor realizate din munca.

Inegalitatea sociala in crestere poate da nastere unor politici care sa afecteze perspectiva economica a unor state, remarca autorii studiului.

Acestea s-ar putea transforma intr-o reactie orientate impotriva liberalizarii sectoarelor cu potential de crestere economica si pot imbratisa forma unor masuri protectioniste duse impotriva globalizarii si a reformarii pietelor economice.

"In acelasi timp, reducerea puterii financiare doar la elite va limita productia de bunuri de consum care incurajeaza productivitatea si cresterea economica, limitand accesul populatiei sarace la aceste produse", remarca expertii FMI.

Sanatate, educatie, impozitare progresiva

In lupta impotriva saraciei, reprezentantii FMI recomanda guvernelor sa investeasca in sistemele de sanatate si educatie publica si sa aplice programe de impozitare progresiva.

"Politicile fiscale joaca un rol important in combaterea inechitatii in multe economii avansate.

Rolul de redistribuire a veniturilor in societatea poate fi accentuat prin aplicarea unei politici intense de impozitare a marilor averi si a proprietatilor.

La fel, eliminarea oportunitatilor de evaziune fiscala, dirijarea ajutoarelor sociale direct la tinta si minimizarea costurilor de eficienta, in sensul de a stimula constituirea economiilor din munca sunt masuri aflate la indemana guvernelor", explica analistii FMI.