Letonii au respins, sâmbătă, prin referendum adoptarea limbii ruse drept a doua limbă oficială. 

Dincolo de rezultatele absolut impresionante - peste 78% împotrivă! -, analiştii remarcă şi participarea masivă, de circa 70 la sută, a cetăţenilor la vot.

Conducerea ţării – solidară cu poporul

Prima şi cea mai importantă lecţie a referendumului a fost modul cum s-au comportat guvernanţii letoni: aceştia au fost solidari întru totul cu poporul lor. Andris Berzins, preşedintele Letoniei, declara cu mult înainte de referendum că, în cazul în care rezultatele vor impune schimbarea Constituţiei, el nu va promulga legea şi va demisiona. De aceeaşi demnitate au dat dovadă şi premierul Valdis Dombrovskis, şi ministrul Învăţământului, Robert Kilis, care au îndrumat cetăţenii să voteze „împotrivă”. Ex-preşedintele Letoniei, Valdis Zatlers, a adresat un apel vorbitorilor de limba rusă în care i-a îndemnat să chibzuiască bine asupra situaţiei din ţară atunci când vor vota. „Noi am luptat pentru limba noastră, înfruntând războaie, precum şi în timpul deportărilor în Siberia, unde i-am pierdut pe mulţi dintre cei apropiaţi”, a spus Zatlers. Încercând să explice prezenţa mare la vot a letonilor, Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Riga, sublinia că „este o problemă de identitate naţională”… Într-un interviu pentru „Europa Liberă”, ambasadorul nostru în Letonia, Alexei Cracan, remarca: „Societatea, liderii politici, întregul popor au trecut printr-o clipă de unire, un proces sincronizat pentru ca a doua zi fiecare leton să fie mândru de rezultate... Societatea letonă a demonstrat maturitate. Poate pentru prima dată lumea care a ieşit la votare a fost absolut unanimă”...

Reacţia oficială a Moscovei

Deşi la referendum a luat parte un procent-record de alegători (cca 70 la sută din populaţia aptă de vot), reacţia oficială a Moscovei a fost una de contestare. Reprezentantul oficial al MAE al Rusiei, Alexander Lukashevich, a declarat că rezultatele referendumului nu reflectă nici pe departe stările de spirit din Letonia din cauză că 319 mii de oameni, aşa-numiţii „necetăţeni”, au fost lipsiţi de dreptul de a-şi expune poziţia.


Preşedintele leton Andris Berzins declara cu mult înainte de referendum că, în cazul în care rezultatele vor impune schimbarea Constituţiei, el nu va promulga legea şi va demisiona

Ministerul rus de Externe a condamnat, de asemenea, şi refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra în calitate de observatori reprezentanţi ai unor organizaţii din Rusia. Diplomaţii ruşi din Letonia au calificat acest fapt ca pe o încălcare din partea Letoniei a angajamentelor internaţionale.

Cine sunt „necetăţenii”

În Letonia, din cele 2 milioane de locuitori, aproape o treime o constituie rusofonii. Mulţi din aceştia - aproximativ 319 mii de aşa-zişi „necetăţeni” - nu au putut participa la referendum, întrucât nu au promovat testul de cunoaştere a limbii letone, o condiţie obligatorie pentru obţinerea cetăţeniei. În acelaşi interviu, ambasadorul R. Moldova în Letonia caracteriza situaţia din această ţară în felul următor: „Cunoaşterea limbii de stat este absolut obligatorie pentru a obţine cetăţenia. În plus, la această condiţie se mai adaugă o vechime de şedere în Letonia de cinci ani. Examenul lingvistic este unul foarte sever. El conţine două etape: în scris şi oral. Într-adevăr, cel care doreşte să obţină cetăţenia trebuie să dea dovadă de o cunoaştere bună a limbii letone. Nicio funcţie de stat nu poate fi atribuită unui necunoscător al limbii letone. De pildă, în Parlamentul leton toţi, chiar şi rusofonii, cunosc la perfecţie limba letonă”.

Activist rus: „Referendumul a fost inspirat de serviciile secrete ruseşti”

Referendumul lingvistic din Letonia a fost inspirat de serviciile secrete ruseşti, declara într-o conferinţă de presă susţinută săptămâna trecută la Riga Valeria Novodvorskaia, cunoscută luptătoare pentru drepturile omului din Federaţia Rusă. Ea afirma că are dovezi în acest sens, dar nu le-a făcut publice. În opinia ei, scopul referendumului a fost să destabilizeze situaţia din Lituania. Problema nu constă în limbă, ci în conştiinţa de cetăţean, a opinat activista pentru drepturile omului. Celor care percep Letonia doar ca un teritoriu unde locuiesc, nu ca pe o patrie, Novodvorskaia le-a amintit un şlagăr din timpurile sovietice, în care se cânta: „Adresa mea nu este o casă şi o stradă, adresa mea este Uniunea Sovietică”. Dacă limba a devenit o problemă, înseamnă că cineva chiar nu are nevoie de această ţară, iar „acest lucru este necinstit, dezonorant şi necreştin”, a spus ea, subliniind că ruşii din Letonia pot fi invidiaţi, deoarece trăiesc într-o ţară membră a UE şi NATO, într-un stat în care există alegeri libere şi, în general, unde au „o viaţă foarte bună”…

„Oficializarea limbii ruse în Moldova este doar o chestiune de timp”

„Aş vrea să-i găsesc de lucru preşedintelui leton Andris Berzins după referendum”, ironiza Igor Tuleanţev, preşedintele Ligii Tineretului Rus din Moldova, declaraţia lui Andris Berzins că îşi va da demisia dacă referendumul va trece. Liderul tinerilor ruşi din Moldova ţintea mult prea departe: „Sunt sigur că, în cazul succesului la referendum, ideea va fi preluată şi de alte ţări din Europa”, prognoza el. Potrivit lui, în spaţiul postsovietic această idee frământă societatea. „Dar în ţara noastră toţi înţeleg foarte bine că soluţionarea problemei în cauză este doar o chestiune de timp”, declara pentru presă Tuleanţev.