Adoptarea unei noi legi cu privire la procuratură, una dintre cele mai mari restanţe ale R. Moldova în faţa partenerilor externi în procesul de reformare a justiţiei, şi-a consumat, săptămâna trecută, un nou episod. Proiectul de lege a ajuns, după mai bine de doi ani de dezbateri, în Parlament. Doar că, finalul este departe. Doar 37 de deputaţi din cei 101, toţi reprezentanţi ai Coaliţiei minoritare, PLDM—PD, şi-au dat votul pentru acest proiect. Comuniştii, socialiştii şi liberalii nu s-au prezentat, sau nu au votat. Totuşi, pentru că în sală au fost prezenţi doar 67 de aleşi ai poporului, cele 37 de voturi au fost suficiente pentru a se constitui o majoritate. Până la final, însă, e cale lungă. Urmează alte proceduri de vot în Parlament, dar şi o eventuală modificare a Constituţiei, pentru care ar fi nevoie de un consens mult mai larg, care pare imposibil de atins în actuala conjunctură politică.

Vineri, 29 mai 2015, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de Lege privind Procuratura. Din cei 67 de deputaţi prezenţi, 37 au votat în favoarea acestui proiect. În momentul votului, deputaţii PCRM lipseau din sală, iar acest fapt a făcut posibilă calcularea majorităţii voturilor din 67 de deputaţi şi nu din 101. Ce urmează?

Coaliţia PLDM—PD speră

Până pe 14 iunie, timp în care deputaţii sunt implicaţi în electorala pentru alegerile locale generale, şedinţe în plen nu vor mai fi. Imediat după alegeri, deputaţii urmează să prezinte amendamente, iar proiectul de lege, eventual cu amendamentele propuse, să fie dezbătut în comisii pentru a ajunge repetat în plen. Şi dacă pentru prima lectură era nevoie de votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă, atunci în lectura a II-a e nevoie de votul majorităţii deputaţilor aleşi. „În privinţa votului, avem probleme”, recunoaşte Valeriu Streleţ, deputat PLDM. „Avem nevoie de aplicarea acestei legi. Unele competenţe ale procuraturii urmează a fi ajustate odată cu modificarea Constituţiei, dar există alte aspecte, care ţin de independenţa procesuală a procurorilor, de autoguvernarea internă, care nu necesită modificarea Constituţiei. Fiecare partid care nu vrea să voteze va veni cu diferite idei mai mult sau mai puţin demagogice sau populiste. Unii vor zice că fără modificarea Constituţiei această lege nu va produce efecte, alţii vor zice că trebuie schimbat sistemul per ansamblu… Soluţia ar fi să avem o campanie solidară, ca să determinăm forţele politice din Parlament să-şi schimbe opinia, atât pe comunişti, cât şi pe liberali şi socialişti. Sigur că o eventuală reformatare a acestei alianţe minoritare ar fi o soluţie şi atunci n-ar trebui să ne mai facem griji pentru numărul de voturi”, explică Streleţ.

„Noi vom depune efort maxim, împreună cu partenerii noştri interni şi externi, ca să convingem deputaţii privind necesitatea acestei reforme. Altă ieşire nu avem. PL era împotriva votării legii până la alegeri. După alegeri, nu erau chiar atât de categorici. Vom vedea. Noi mai avem convingerea că legea va fi votată. Sperăm că, după alegeri, febra electorală va mai scădea, şi vom începe să lucrăm profesionist, în interesul oamenilor şi al reformelor iniţiate”, a precizat şi Sergiu Sârbu, deputat PD.

Socialiştii: „Sunt unele prevederi care contravin Constituţiei”

„Noi am votat împotrivă, deoarece legea, în redacţia actuală, contravine Constituţiei. Doar reformă nu poate fi numită votarea acestei legi. Se desfiinţează Procuratura Militară, cea de Transport, se iau multe din atribuţiile procurorilor, prin care ei pot depune cereri în interesul statului. Toate astea într-un moment în care, aşa cum a zis şi procurorul general, noi trebuie să recuperăm cel puţin parţial miliardele furate”, spune Vasile Bolea, deputat socialist. „Noi am propus ca procurorul să fie votat de 2/3 din deputaţi sau în general — de popor. Având mandatul poporului, i s-ar dezlega mâinile pentru a lupta cu corupţia de la nivel înalt. Dar, aşa cum a fost marioneta cuiva, aşa va rămâne. Vom vedea ce va fi în lectura a doua. Cred că acest proiect va aduna peste 200 de amendamente. Legea va fi modificată substanţial. Aşa cred eu”, continuă Bolea.

„Sunt unele prevederi care contravin Constituţiei. Ei spun că avem şi un proiect de modificare a Constituţiei şi vom face asta în paralel. Dar ce vom face dacă modificările din Constituţie nu vor fi adoptate? Ne batem joc de activitatea oamenilor care au lucrat la proiectul de lege şi de activitatea parlamentarilor? Am spus clar — modificăm Constituţia, după care mergem la Legea Procuraturii. Urmează votul în a doua lectură, unde e nevoie de votul majorităţii. Cred că, în viitorul apropiat, nu va fi propusă votarea acestui proiect în a doua lectură. Lor le-a trebuit să arate că, pur şi simplu, au urnit carul din loc. În realitate, nu cred că legea ar ajunge să fie votată curând. Şi în rândul factorilor de decizie din Procuratură, sunt mule voci împotriva acestui proiect. N-aş crede că va fi votată în această sesiune, pentru că vor fi foarte, foarte multe amendamente”, prognozează Bolea.

PCRM: „Pot să vă spun care sunt dedesubturile”

„Noi ne-am expus poziţia clar în prima lectură şi cred că ea nu se va schimba. Noi am spus: atât concepţia, cât şi legea contravin Constituţiei. Nu am întâlnit încă în practica noastră să votăm o lege care, din start, contravine Constituţiei, ca ulterior să modificăm Constituţia şi s-o subordonăm unei legi organice. Ce fel de negocieri? Astfel de chestii nu se negociază. Pot să vă spun care sunt dedesubturile: se doreşte ca mecanismul de numire a procurorului general să rămână acelaşi. Cuiva îi convine asta, mai ales celui care controlează azi procuratura şi celor care au subordonat toate instituţiile statului din domeniul justiţiei. Am propus ca procurorul general să fie numit cu votul a 2/3 din deputaţi. De ce nu s-a acceptat? Noi credem că se doreşte ca procurorul general să rămână o persoană influenţabilă politic şi dirijată doar de o persoană, care-şi satisface interesele personale. Până la urmă, dacă nu se fac modificări în Constituţie, care este logica acestei legi?”, se întreabă şi deputatul PCRM Anatolie Zagorodnîi.

PL: „Suntem departe de gândul că există intenţii reale de reformare”

Valeriu Munteanu, deputat PL, susţine şi el că „Noi nu putem să susţinem legea în actuala redacţie. Este o lege declarativă, politică şi electorală. Cuvântul reformă, determinant în axa acestei probleme, lipseşte cu desăvârşire, pentru că progresul pe care-l aşteaptă toată societatea nu va fi înregistrat. Procuratura nu va deveni mai independentă, iar funcţionalitatea ei, la modul efectiv, nu va fi realizată. Pentru că nu se schimbă modul de numire a procurorului general, nu este asigurată independenţa efectivă procesuală a procurorilor şi nu este definit locul şi rolul procuraturii în ierarhia organelor judecătoreşti. În acest sens, aceste argumente ne duc cu gândul la faptul că Filat, Plahotniuc, alături de Voronin, nu-şi doresc reformarea cu adevărat a acestei instituţii, ci îşi doresc s-o păstreze în forma în care este, pentru a o folosi ca pe o bâtă împotriva celor care se interpun între dorinţa lor de a subordona R. Moldova şi dorinţa cetăţenilor de a trăi într-un stat democratic. Legea a fost votată în prima lectură cu concursul PCRM, pentru că neprezenţa deputaţilor comunişti la şedinţă a permis ca cei 37 de deputaţi ai PLDM şi PD să fie majoritari. În lectura a doua, acest tertip nu mai merge. Sunt absolut sigur că legea va fi torpilată. Noi am zis că, din moment ce această lege se doreşte să fie una efectivă, trebuie să mergem la modificarea Constituţiei, prin care să schimbăm modul de numire a procurorului general…, să redimensionăm rolul şi locul procuraturii, după care să purcedem la dezvoltarea acestor principii constituţionale într-o lege specială a procuraturii. În momentul în care se merge pe idei declarative, cum ar fi modificarea legii fără modificarea Constituţiei sau cu modificarea ei ulterioară, suntem departe de gândul că există intenţii reale de reformare a acestei instituţii”, precizează deputatul liberal.

Reforma, începută în 2013

Despre reforma PG, vitală pentru un act corect al justiţiei, se vorbeşte din vara anului 2013. Atunci, printr-un ordin comun al ministrului Justiţiei şi Procurorului General, s-a format un grup de lucru din procurori, angajaţi ai Ministerului Justiţiei, jurişti din cadrul societăţii civile, care urmau să elaboreze un proiect de lege cu privire la activitatea sistemului procuraturii. În noiembrie 2013, grupul şi-a încheiat activitatea, întocmind, pe lângă noul proiect de lege privind Procuratura, un concept după care urma să fie reformată instituţia. Doar că, aşa cum în R. Moldova politicul este cel care conduce, lucrurile nu s-au sfârşit aici. Imediat, un grup de deputaţi, în frunte cu democraţii Andrian Candu şi Igor Corman, preşedinte al Parlamentului pe atunci, au anunţau că formează un alt grup de lucru, din care au făcut parte inclusiv deputaţi, care urma să dezbată conceptul elaborat de experţi. Grupul s-a convocat, a discutat… Cam atât. Abia în iulie 2014, conceptul a fost propus şi votat în Parlament, iar în septembrie 2014, legea a apărut în Monitorul Oficial. Doar Conceptul. De proiectul de lege s-a uitat. S-a revenit la lege în primăvara anului 2015, după ce, pe marginea ei, s-a pronunţat Comisia de la Veneţia. În mai, legea a ajuns în Parlament, iar ministrul Justiţiei puncta într-un interviu pentru ZdG că, până la sfârşitul sesiunii parlamentare, cel târziu în iulie 2015, legea va fi adoptată.

Reforma Procuraturii presupune mai multe schimbări. Procurorul General ar trebui să fie numit în funcţie de preşedintele R. Moldova şi nu de Parlament, iar mandatul său va fi de 7 ani, fără dreptul de a fi reales. Totodată, Procuratura Militară şi cea a Transporturilor vor fi lichidate, procurorii vor fi specializaţi, nu vor mai avea grade militare, uniformele vor fi substituite cu mantie, iar salariile vor fi majorate, ajungând aproape de cele ale magistraţilor. Totuşi, mai mulţi experţi, inclusiv din domeniu, au criticat noile prevederi. Cel mai aprig a contestat din interior Ion Diacov, procuror de Chişinău, care susţine că legea este inutilă şi va face mai mult rău decât bine procuraturii.