Pe parcursul ultimelor 2 decenii relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România au avut o evoluție sinusoidală.

România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova - doar după câteva ore de la semnarea Declarației de Independență de către membrii Parlamentul Republicii Moldova. Din Declarația Guvernului Român făcută cu această ocazie putem constata că autoritățile de la București considerau independența R.Moldova ca o formă de emancipare de sub tutela Uniunii Sovietice și un pas sigur spre unificare cu patria-mamă, România:

"Proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român."

Imediat dupa Proclamarea Independenței, între România și R.Moldova au fost semnate acorduri pentru stabilirea legăturilor diplomatice. În termen de câteva săptămâni a fost stabilit un regim special de vize care să permită cetățenilor români și moldoveni să călătorească peste frontieră doar cu cărțile de identitate. De  atunci a început   o perioada ascendentă, caracterizată de vizite reciproce ale oficialităților de pe ambele maluri ale Prutului, “poduri de flori”, cântece, dansuri și iluzii apărute în cercuri intelectuale.

Deja din 1991, România a început donarea de cărți pentru bibliotecile din Moldova și de manuale pentru școli și a început să ofere burse pentru studenții din Moldova pentru a studia în limba română la licee și universități din România.

Perioada anilor 1991-1994 a intrat în istoria relațiilor bilaterale, ca fiind una romantică.

Pe 14 aprilie 1994, Camera Deputaților din România a adoptat o declarație de protest împotriva deciziei Parlamentului Moldovean de a intra în Comunitatea Statelor Independente. Protestul conținea acuzații grave la organul legislativ al țării nou înființate vecine:

"Votul Parlamentului de la Chișinau reconfirmă, în mod regretabil, Pactul criminal și anulează iresponsabil un drept al națiunii române de a trăi în integritatea spațiului ei istoric și spiritual[...] Prin poziția geografică, cultură, istorie și tradiții, locul natural al fraților noștri de peste Prut este, fără îndoială, împreună cu noi, în marea familie a națiunilor europene și nicidecum în cadrul unei structuri euro-asiatice."

Începând cu cei 4 ani de guvernare agrar-democratică  la Chișinău, relațiile dintre București și Chișinău se deteriorează substanțial. Odată cu venirea la conducere a ADR, din 1998 relația a înregistrat o îmbunătățire de scurtă durată, fiind întreruptă de victoria zdrobitoare a comuniștilor din 2001 și instaurarea guvernului Tarlev care a însemnat instaurarea unei stări de reticență în relațiile bilaterale. La Strasbourg, România a fost învinuită de expansionism prin intermediul Mitropoliei Basarabiei de către Ministrul Justiției R.M. de atunci, Ion Morei. Au urmat acuzații referitoare la susținerea protestelor anticomuniste din 2002 de la Chișinău și declararea atașatului militar român persona nongrata. În 2005, s-a înregistrat  o “încălzire” temporară, întreținută de întâlnirile dintre T. Băsescu și V.Voronin.

Tulburările civile din Republica Moldova din aprilie 2009 au condus la un conflict diplomatic între cele două țări, după ce președintele în exercițiu la acea dată, Voronin, a acuzat România că este forța din spatele revoltelor stradale de la Chișinău.  România a negat toate acuzele de implicare în proteste.

În cursul zilei de 8 aprilie 2009,  președintele Vladimir Voronin, aflat, încă, în exercițiu după expirarea mandatului de șef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzațiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chișinău, anunțând expulzarea ambasadorului român de la Chișinău, Filip Teodorescu și reintroducerea sistemului de vize pentru cetățenii români. Declarațiile și acuzațiile grave ale  lui Vladimir Voronin au fost nefondate, false și au avut rolul doar de a duce în eroare opinia publică internațională, cum că România s-ar implica în treburile interne ale R.Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzațiile lui Vladimir Voronin  referitoare la presupusa implicare a României în acțiunile de protest din 7 aprilie și a calificat declarațiile ca fiind provocări, iar măsura de  introducere a vizelor una aberantă.

Odată  ce Curtea Constituțională de la Chișinău  l-a validat în funcția de președinte interimar  pe D-nul Mihai Ghimpu relațiile bilaterale au cunoscut o perioadă de relansare. Astfel, Mihai Ghimpu a purces imediat la anularea  regimului de vize pentru România, prin emiterea unui decret prezidențial la data de 18 septembrie 2009, publicat ulterior în Monitorul Oficial.

Schimbarea guvernării de la Chișinău la 29 iulie 2009 a conferit o nouă dinamică a vizitelor reciproce, materializate prin semnarea mai multor acorduri bilaterale. Cele mai importante dintre acestea din persepectiva eurointegrării sunt: Acordul privind micul trafic la frontieră și Declarația privind parteneriatul european, prin care România susține eforturile R.M în vederea obținerii unei perspective clare de aderare europeană. Pe lângă toată susținerea acordată R.M., la nivelul instituțiilor comunitare în scopul accelerării apropierii de U.E., România pledează pe arena internațională pentru includerea R.M. în  "pachetul Balcanilor de Vest" și nu în pachet cu țările din parteneriatul Estic.

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au cunoscut o evoluţie ascendentă pe parcursul anului 2010, menținând perspective de dezvoltare şi mai bune în anul 2011. În 2010, la 27 aprilie a fost semnată Declarația  comună privind instituirea unui parteneriat strategic între R.Moldova și România  pentru integrarea europeană a R.M. Acest document are rolul de înlocui provizoriu tratatul politic de bază dintre cele 2 state, oferind posibilitatea realizării unor proiecte strategice care ar conecta R.M. la U.E.

De asemenea, România a fost co-inițiatorul Grupului pentru Acțiunea Europeană a R.M.. Această platformă a fost instituită la 25 ianuarie 2010 și a contribuit la “coagularea” unui grup numeros de diplomați de rang înalt aliniați în susținerea mesajului de integrare a R.M.

Regimul de vize

La data de 01 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor. România pune în aplicare toate facilităţile prevăzute de acesta. Astfel, România acordă gratuit viză cetăţenilor moldoveni (prin derogare de la art. 6, alin. 1, ce stipulează o taxă de 35 de euro), în cel mai scurt timp (2-5 zile). Cetăţenii Uniunii Europene sunt scutiţi de obligativitatea vizelor atunci când călătoresc în Republica Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile în decurs de 180 de zile.

Realizări în domeniul economic:

În 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC) ce reprezintă principalul cadrul juridic ce privește cooperarea dintre R. Moldova şi UE. Acesta a intrat în vigoare la data de 1 iulie 1998. Pentru a eficientiza implementarea acordului și pentru a susține obiectivul de integrare în structurile economice și sociale  europeane a fost elaborat și, ulterior, aprobat Planul de Acțiuni R. Moldova-UE. Începând cu 1 ianuarie 2006, R. Moldova a beneficiat de Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP+). În baza acestuia, 7200 produse originare din R. Moldova au beneficiat de acces liber pe piaţa UE, fiind scutite de plata taxelor vamale. La 21 ianuarie 2008, UE a oficializat acordarea de Preferinţe Comerciale Autonome Republicii Moldova. Ca urmare, aproape 90% din exporturile moldovene au acces liber pe piaţa românească.  Astazi, R. Moldova beneficiază, în limita unor contingente tarifare, de scutire la taxele vamale pentru exporturile pe piața UE. Însă, la importul produselor româneşti în R. Moldova se percep taxe vamale, accize şi taxe pentru proceduri vamale. Din 2007 R.Moldova este subiect al Politicii Europene de Vecinătate, care este implementată prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (ENPI). De asemenea, R.Moldova împreună cu România sunt beneficiarele  a 2 programe de cooperare transfrontalieră în bazinul Mării Negre pentru 2007-2013.

Realizări  în domeniul educaţiei

Începând cu anul 1990, au fost stabilite relaţii de colaborare în domeniul educaţiei. Pentru fortificarea acestor conexiuni s-au pus bazele unui cadru legislativ, la edificarea căruia au contribuit, iniţial, Protocolul de colaborare directă, semnat la 7 august 1990 la Bucureşti, între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al României şi Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului al R.S.S. Moldoveneşti, şi Protocolul de aplicare a Înţelegerii de colaborare, semnat la 27 iunie 1991 la Bucureşti. Ulterior, la 19 mai 1992, la Chişinău, între guvernele ambelor state a fost semnat Acordul de bază privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii (intrat în vigoare la 27 decembrie 1993). În baza acestui Acord, ministerele educaţiei au semnat protocoale de colaborare, pe parcursul anilor 1992-2001, care prevedeau activităţile ce urmau a fi desfăşurate în fiecare an de învăţământ. Părţile s-au angajat să acorde reciproc burse pentru studii complete liceale, de licenţă şi de doctorat.

Acordarea locurilor pentru studii în învăţământul preuniversitar, universitar şi postuniversitar în instituţiile din România pentru tinerii din Republica Moldova în perioada anilor 1999-2011 este prezentată în tabelul următor:

În ultimii 3 ani statul român a majorat numărul burselor de studiu până la 5000 de locuri în instituțiile de învățământ,  pentru etnicii români din R.Moldova.

Pe lângă finanțarea studiilor statul român acordă şi  alte înlesniri: burse de studiu,  servicii de cazare gratuită, asigurări medicale, reduceri pentru transportul intern etc. Impactul sprijinului oferit de  statul român este unul strigător: în fiecare an numărul doritorilor de a studia în România creşte semnificativ. Oferirea locurilor la  studii crează externalităţi pozitive  asupra mediului economic, social, politic din R. Moldova, ceea ce crează premise favorabile de dezvoltare pe termen lung.

În anul 1997 Republica Moldova a semnat Convenţia de la Lisabona, care a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova la 1 noiembrie 1999. Semnarea şi ratificarea Convenţiei de la Lisabona este un suport real în ajustarea tacticilor şi modalităţilor de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii la rigorile europene. Astfel,  românii de pe ambele maluri  ale Prutului, a obţinut şansa de a face studii de calitate, shimb de experiența profesională, oferindu-se şi certificarea adecvată.

Începând cu anul universitar 2002-2003, România s-a aliniat sistemului european de acordare a burselor de studii pentru tinerii din Republica Moldova. În acest scop, a fost elaborată o procedură descentralizată ,  în concordanţă cu practicile internaţionale, potrivit căreia candidaţii din Republica Moldova se pot înscrie direct la universităţile sau şcolile din România pe care doresc să le urmeze.

Din 2002-2003 până în 2009, din cauza nedorinţei părţii moldoveneşti, protocoale de colaborare cu statul vecin în domeniul educaţiei nu au mai fost semnate. Dar şi în aceste condiţii România a continuat să acorde, în mod unilateral, burse cu finanţare de la buget tinerilor basarabeni din Republica Moldova. În acelaşi timp, instituţiile de învăţământ din Republica Moldova au participat activ la organizarea anuală a sesiunilor ştiinţifice internaţionale româno-române, la realizarea multiplelor acorduri de colaborare interuniversitare.

Demersurile respective au contribuit la modernizarea programelor de studii, metodologiilor de predare şi utilizare a tehnologiilor moderne în instruire, la realizarea cercetărilor ştiinţifice în diverse domenii şi la susţinerea mobilităţii academice.

La începutul anului 2010, relaţiile de colaborare între ambele state au început să se redreseze, s-a revinit treptat la semnarea protocoalelor. 

În baza Acordului din 27 aprilie 2010, numărul de locuri de studii pe anul de învăţământ 2010/2011, pentru tinerii din Republica Moldova în instituţiile din România, a crescut de la 2150 la 5000. Acţiuni similare se prevăd şi pentru anul de studii 2011-2012, ca urmare a numărului mare de tineri care concurează pentru un loc de studii în România.

Protocolul din 26 august 2010 de amendare a Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Republica Moldova, semnat la Chişinău la 20 iunie 1998 a servit la modernizarea şi actualizarea reglementărilor naţionale în conformitate cu standardele europene, precum şi facilitarea mobilităţii academice la nivelul învăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar dintre cele 2 state româneşti.

Tot în anul 2010 s-a decis extensiunea Universităţii din Galaţi „Dunărea de Jos” la Cahul (în

cadrul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”) şi a Universităţii din Iaşi „Alexandru

Ioan Cuza” la Bălţi (în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo”).

Realizări în domeniul cultural

În ultimii ani, în realizarea activităților culturale comune a fost implicat direct Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, împreună cu partenerii din Republica Moldova. În urma acestei colaborări au fost desfășurate o serie de activități comune: turnee de teatru, organizarea de expoziţii de artă plastică, tabere de arte plastice,  festivaluri de teatru şi folclor.

De asemenea, R. Moldova beneficiază de asistență tehnică în domeniul conservării şi restaurării monumentelor de patrimoniu, acordată de România, în cadrul Iniţiativei Kiev, lansată la Bucureşti în 2006.

Un rol important în dezvoltarea relațiilor spirituale dintre cele 2 state românești îl are Institutul Cultural Român. Recent, acesta și-a deschis o reprezentanță la Chișinău în scopul fortificării legăturilor de suflet dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, precum și în cel al integrării artiştilor din Republica Moldova în circuitul cultural internaţional.

ICR organizează periodic o serie de proiecte culturale, printre cele mai răsunătoare se numără:

• marcarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România printr-un concert susţinut de Tudor Gheorghe la Filarmonica „Serghei Lunchevici“ din Chişinău (27 martie 2010)
• conferinţa internaţională „Istorie, cultură şi civilizaţie în Europa de Sud-Est
• concursului de proiecte pentru susţinerea publicaţiilor culturale în limba română din Republica Moldova
• cursurile de perfecţionare pentru cadre didactice care predau în limba română în ţările din jurul României s. a.

Printre proiectele strategice care trebuie stipulate în agenda comună  a celor 2 state românești sau în prezentul și  viitorul Plan de Acțiuni se numără:

1.Construcția gazoductului Ungheni-Iași, proiect menit să asigure o sursă alternativă de livrare a gazelor pentru R.M.

2. Facilitarea circulației cetățenilor moldoveni în România și Uniunea Europeană. Înlăturarea barierilor în fața liberei circulații a persoanelor. Eliminarea obligației de a face dovada existenței pe un cont bancar a sumei de 500 euro, pentru solicitarea vizelor de către moldoveni;

3.Prevederi specifice pentru apropierea celor 2 economii. Organizarea anuală a unui Forum economic  România-R.Moldova, cu participarea oamenilor de afaceri, investitorilor. Instituirea unor centre de afaceri mixte  pe teritoriul ambelor state românești, ca fiind o nevoie stringentă în consolidarea colaborării economice a acestora.

4. Măsuri de facilitare a eliberării permiselor de muncă pentru cetățenii români aflați la studii, la muncă în România, în special, reducerea taxelor și procedurilor aferente perfectării permiselor de muncă.

5. Racordarea rețelelor de energie electrică din R.M. la cele europene ale României (Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport de Energie Electrică, pentru asigurarea securității energetice a R.M. și participarea reală în cadrul Comunității Energetice Europene.

6. Măsuri de conectare a R.M. la  pachetele de negocieri privind realizarea proiectului Nabucco/ AGRI, privind contrucția gazoductului sud-est-european.

7. Construcția liniilor de cale ferată cu ecartament european  Iași-Chișinău și Chișinău-Ungheni, în scopul conectării infrastructurii de transport feroviar a R.M. la  Rețeaua Transeuropeană feroviară;

8. Crearea unor rețele de cooperare universitară, platforme de cercetare-dezvoltare care să asigure fluxul de expertiză pentru viitoarele proiecte europene comune.

În concluzie după două decenii de la obținerea independenței R.Moldova și stabilirea relațiilor diplomatice moldo-române, care au avut o evoluție complicată, asistăm astăzi la impunerea unei agende bilaterale bogate în politici și proiecte care vizează acomodarea ambelor state la construcția europeană, și în speță, la eurointegrarea Republicii Moldova.

În cadrul politicii sale de protejare a drepturilor românilor în străinătate, statul român  continuă să sprijine în relația cu R.M. promovarea democrației, a economiei de piață, a principiului bunei vecinătăți, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, inclusiv afirmarea identității etnice a românilor din R.Moldova.