Participantii la Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului au dat publicitatii cateva dintre punctele Rezolutiei ce va fi inaintata Administratiei Prezidentiale, Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei si partidelor parlamentare si neparlamentare, transmite Romanian Global News.

In ceea ce priveste problematica românilor din jurul frontierelor si Balcani participantii solicita:
Elaborarea si implementarea unei strategii a Romaniei prin care, in cel mai scurt timp, cele 3 milioane de romani de dincolo de Prut si teritoriul pe care ei locuiesc sa fie integrati spatiului romanesc si al Uniunii Europene.

Finantarea DRP cu un buget direct proportional cu finantarea pe care statul roman  o asigura minoritatilor nationale din Romania.

Asigurarea pastrarii identitatii nationale pentru comunitatile romanesti din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania si Grecia prin infiintarea de institutii de invatamant private, institutii mass media, biserici si institutii culturale.

Interventia ferma si lipsita de echivoc a statului roman atunci cand minoritatile romanesti din jurul frontierelor si Balcani nu sunt recunoscute, au drepturi insuficiente sau sunt supuse unor actiuni asimilationiste.

Asigurarea unui proces de selectie al bursierilor etnici romani care sa elimine posibilitatea cheltuirii banului public in interesul unor asociatii “fantoma” si al candidatilor neromani sau care lucreaza impotriva comunitatii romanesti locale si impotriva Romaniei, asa cum se intampla in prezent.

Introducerea, in regim de urgenta, in manualul de istoria romanilor a unor capitole in care se trateaza, pe larg, istoria comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani.

Crearea unui spatiu informational romanesc comun celor doua state romanesti si comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani.

 Referitor la  romanii din Harghita, Covasna si Mures, cateva din punctelepe care le regasim in Rezoluţie sunt:

S-a solicitat partidelor politice parlamentare să nu adopte legea promovată de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena. S-a cerut ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.

Se solicita Camerei Deputaţilor şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, în forma actuală, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale.

Solicităm partidelor politice parlamentare să nu adopte prevederile legii educaţiei referitoarea la predarea istoriei românilor şi geografiei României în limba minorităţilor naţionale. Prevederile respective sunt o capcană întinsă de UDMR pentru izolarea şi segregarea tinerilor unguri din România de populaţia majoritară şi crearea percepţiei unei alte realităţi istorice şi geografice în care aceştia trăiesc.

Cerem Guvernului şi Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Se impune adoptarea unor norme legale clare, imperative şi lipsite de echivoc care să garanteze, sub sancţiune, înlăturarea abuzurilor autorităţilor locale comise în aplicarea legii pe principiul că „ceea ce nu este interzis de lege înseamnă că este permis”. În baza acestui principiu limba română este pusă în plan secund, sau chiar exclusă.

Se solicita înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală.

Se cere ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Deoarece autorităţilor administraţiei publice din judeţele Harghita şi Covasna şi parţial Mureş, persistă cu bună ştiinţă în condiţionarea participării la concursul pentru ocuparea unor posturi din administraţia publică, de cunoaşterea limbii maghiare, solicităm identificarea şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi prevenirea perpetuării acestei practici discriminatorii în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Solicităm organelor în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva activităţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.
Participanţii au atras atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.

S-a solicitat finanţarea de la bugetul de stat a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care reprezintă pe cei 400.000 de români din judeţele respective, finanţare direct proporţională cu sumele alocate minorităţii maghiare.

S-a manifestat sprijin faţă de comunicatul Asociaţiei „Noi, Românii” prin care s-a solicitat statului ungar şi liderilor politici maghiari să-şi ceară scuze public pentru genocidul practicat în Ardealul ocupat prin Dictatul de la Viena.