Guvernul ar trebui să promoveze reforme structurale şi să susţină sectorul privat

Pe Ion Măntăluţă l-am întîlnit la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Chişinău, mi-a spus că s-a întors nu demult din Moscova, unde a lucrat în construcţii, şi ar vrea să-şi găsească ceva de lucru în Moldova, tot în acest domeniu, chiar dacă este profesor de meserie, cu studii superioare. Nu vede altă soluţie pentru a scoate în capăt casa pe care s-a apucat s-o construiască. 

Ion Măntăluţă: "Eu m-am angajat la şcoală, lucrez. N-am unde trăi, trebuie să-mi fac casa. Calitatea lecţiei cred că nu e aceea care trebuie să fie. Împart ziua jumătate în studiere, jumătate în piatră şi mortar…"

Directoarea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ala Şupac a confirmat că există tendinţa revenirii pe piaţa muncii din Moldova a persoanelor de peste hotare care şi-au pierdut locul de muncă din cauza crizei. Aceste persoane ar putea găsi pe piaţa din Moldova oferte care să-i intereseze, deşi nu atît de bine remunerate. Aceasta ar fi problema cea mai mare, salariile mici. Bunăoară în sectorul serviciilor, unde se atestă lipsa forţei de muncă, salariul e în jur de 2500 lei. Dar nici tinerii, în rîndul cărora se atestă o rată înaltă de şomaj, nu acceptă să muncească pentru acest salariu.

Ala Şupac: "E o problemă că tinerii nu sînt orientaţi pentru îmbrăţişarea profesiei încă din şcoli. Mulţi dintre ei, avînd părinţi sau rude peste hotare, se duc la instituţii superioare de învăţămînt. Pentru jurişti, economişti, relaţii economice internaţionale sînt practic lipsă ofertele de muncă. Piaţa e suprasaturată de jurişti. Cu toate acestea, aproape toate instituţiile pregătesc asemenea specialişti şi nu se pot integra pe piaţa muncii".

Tinerii instruiţi se angajează foarte greu în cîmpul muncii din cauză că sectorul privat este subdezvoltat, consideră experta de la institutul Viitorul Tatiana Lariuşina: "Anume acest sector poate oferi locurile de muncă bine plătite pe care la caută tinerii. Motivul principal al migraţiei forţei de muncă a fost nu absenţa locurilor de muncă, ci salariile mici. Atîta timp cît oamenii nu-şi vor putea rezolva problemele cu salariile pe care le pot avea în RM, migraţia forţei de muncă va continua. Chiar şi cei care au revenit în ţară pentru că şi-au pierdut locul de muncă aşteaptă să se schimbe situaţia de acolo şi să se întoarcă". 

În acelaşi timp, statisticile nu arată situaţia reală de pe piaţa de muncă, spune Tatiana Lariuşina: "Anul trecut o mare parte din muncitori au trecut în zona gri, adică e ceea ce noi numim salarizare nedeclarată sau locuri de muncă din care nu se plătesc impozite şi care nu sînt înregistrate în statistică. Ocuparea neoficială a crescut, ea creşte şi alte ţări în situaţie de criză, cu atît mai mult într-o ţară ca Moldova, cu instituţii atît de slabe".

E adevărat că oamenii speriaţi de criză au încercat toate formele, inclusiv şi înregistrarea la bursa muncii, pentru a nu rămîne fără minimul de existenţă, au acceptat chiar şi munci mai puţin calificate, spune experta în resurse umane. Dar aceasta nu e o soluţie de durată, şi aceştia vor alege să plece acolo unde îşi vor putea rezolva problemele. Economia RM oferă foarte puţine oportunităţi în acest sens, este de părere Lariuşina. Piaţa muncii a fost şi rămîne încă rigidă, adaugă ea. De aceea guvernul ar trebui să promoveze reforme structurale şi să susţină sectorul privat, să aducă investitori strategici cu tehnologii noi care nu doar vor deschide noi locuri de muncă, ci locuri de muncă mai bine plătite şi în sectoarele care suferă de recesiune mai mult, în zonele de la periferie unde s-a instalat sărăcia.