Valuri de comentarii au fost stârnite de scoaterea la lumină a telegramei cu discuţiile dintre preşedintele Traian Băsescu şi senatorul american Lugar, discuţii care au avut loc în perioada războiului din Georgia din anul 2008.

Lui Băsescu i se reproşează în principal intenţia de a declanşa un război cu Rusia şi se subliniază faptul că ambasadorul Taubman l-ar fi descris pe preşedintele României drept paranoic. În esenţă, acesta este mesajul pe care mass-media îl impune cititorilor filtrând la maximum conţinutul telegramei WikiLeaks.

Dar să vedem într-o traducere cât mai exactă conţinutul frazelor-cheie din telegrama WikiLeaks. Diplomaţii americani au scris că „Băsescu şi-a exprimat deschis temerile legate de implicaţiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. A afirmat că în vreme ce România respectă independenţa Moldovei, cetăţenii săi sunt 4,5 milioane de români care fac parte din naţiunea noastră. Băsescu a amintit că, în timpul conflictului din 1991-1992, România a trimis provizii şi muniţii părţii moldoveneşti şi s-a întrebat deschis care ar fi răspunsul potrivit al României în calitate de membru NATO pentru orice fel de provocare a Rusiei în această regiune”.

În primul rând, Băsescu nu a spus nimic nou: nu este prima dată când afirmă că Republica Moldova este o ţară independentă, iar poporul ei face parte din naţiunea română. Pe scurt: două ţări, o singură naţiune. În al doilea rând, sunt cât se poate de legitime întrebările privind reacţia României în cazul unor provocări militare ruse în Transnistria. Rusia a invadat Georgia, pretextând că a fost declanşat un genocid împotriva etnicilor ruşi din regiune. România ce ar trebui să facă în momentul în care ruşii vor începe să omoare din nou români la Nistru? Nu îşi doreşte nimeni să se întâmple aşa ceva, să ne ferească Dumnezeu de războaie – însă când vezi ce li se întâmplă altora este cât se poate de normal să te întrebi dacă nu cumva ţi se va întâmpla şi ţie acelaşi lucru. De unde până unde se ajunge de la o întrebare normală cu privire la viitor până la intenţii agresive este mai greu de explicat.

Apoi vine chestiunea „ambasadorul american a spus că Băsescu este paranoic”. Din nou trebuie să vedem o traducere cât mai exactă: „Băsescu a argumentat că revenirea Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO şi UE în Marea Neagră. S-a exprimat într-un mod apropiat de paranoia asupra disputei între Rusia şi Ucraina (în original: He expressed near paranoia over the dispute) asupra Flotei Mării Negre de la Sevastopol şi asupra ameninţării pe care această flotă o poate exercita asupra coastelor României”. Dicţionarul Merriam-Webster oferă două definiţii pentru cuvântul englezesc „paranoia: 1. psihoză caracterizată de iluzii sistematice de persecuţie, de obicei lipsite de halucinaţii 2. o tendinţă din partea unui individ sau a unui grup spre o suspiciune excesivă şi spre lipsă de încredere în ceilalţi”. În limba română cuvântul paranoia are un singur sens, acela de boală psihică. Îmi vine greu să cred că ambasadorul american ar fi luat în seamă spusele preşedintelui Băsescu, dacă ar fi fost convins că are de-a face cu un caz clinic. Ambasadorul american a folosit cuvântul paranoia aşa cum este el înţeles în limba engleză, în sensul de suspiciune excesivă şi lipsă de încredere a preşedintelui Băsescu faţă de intenţiile flotei ruseşti din Marea Neagră. Nici vorbă de „Băsescu paranoic”, aşa cum s-a impus în presă. Eu mă întreb ce om întreg la cap care cunoaşte istoria nu va fi extrem de suspicios faţă de intenţiile Rusiei în regiune. Până la urmă, cui folosesc deturnările de sens din telegrama WikiLeaks?