Moscova crede că Dumnezeu e rus şi o va apăra de România

Maica Rusie nu se ogoieşte! Visează cu ochii deschişi la revenirea în frontierele URSS. Ea nu se împacă cu pierderea fostelor „republici-surori”, îndeosebi a Moldovei. Eforturile acesteia de a se integra în Europa, precum şi relaţiile normale cu România provoacă accese de isterie la Moscova. Dovadă în acest sens e „filmul documentar” „STRATEGIA” de jumătate de oră, realizat de aşa-zisul Institut Rus pentru Cercetări Strategice (IRCS), organizaţie finanţata de statul rus, preocuparea ei de bază fiind „asigurarea analitico-ştiinţifică a organelor supreme de stat şi de drept ale Federaţiei Ruse”.

„România - unealta Occidentului împotriva Rusiei”

Filmul e de un antiromânism şi antioccidentalism greu de imaginat, e o operă de manipulare grosolană şi cinică a opiniei publice interne şi internaţionale prin falsificarea evenimentelor istorice legate de România şi R. Moldova şi prin interpretarea lor tendenţioasă de pe poziţiile imperiale ruseşti ale Kremlinului. În el sunt adunate toate tezele propagandei ţariste şi sovietice despre istoria României şi a Basarabiei. E o bijuterie în arta manipulării şi dezinformării. Autorii filmuleţului ne oferă ocazia să ne reîntâlnim cu „istoricii statalişti”, celebri prin filorusismul lor greţos, dar şi prin antiromânismul agresiv şi primitiv (Nazarie, Stati, Şornikov ş.a.). În categoria istoricilor este inclus şi Vladimir Iastrebciak, şeful departamentului de externe din administraţia aşa-zisei RMN. Ideea de bază a filmului e preluată din arsenalul propagandistic imperial al Moscovei: România, ca o ţară duşmănoasă R. Moldova pe care vrea să o anexeze, are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina şi e folosită de Occident (SUA) drept un instrument politic, militar, informaţional ş.a.m.d. împotriva Rusiei. „Tezele” sunt ilustrate copios cu imagini documentare, amestecate „armonios” cu cele din filme artistice ruseşti pe teme istorice, iar chipurile lui Hitler, Antonescu şi Băsescu apar de fiecare dată când e rostit cuvântul România (sau Moldova). Totul este întors pe dos, se minte cu neruşinare, Rusia fiind prezentată ca o „biată” ţară iubitoare de pace care de secole trebuie să facă faţă politicii imperiale româneşti!

„Războiul de pe Nistru a fost provocat de români”

Autorii filmului afirmă că războiul de pe Nistru „a fost provocat de naţionaliştii români” şi a însemnat un „genocid împotriva ruşilor şi a locuitorilor Transnistriei cu vederi proruseşti”. Ei acuză Occidentul că „nu a văzut acest genocid, la fel ca şi în cazul când turcii au masacrat popoarele creştine în Balcani şi în Caucaz”… E o paralelă care putea să se nască numai în capul ruşilor! Reşetnikov Leonid, directorul IRCS, explică „drepturile istorice ale Rusiei asupra teritoriilor din stânga Nistrului în felul următor: „Transnistrenii sunt legaţi nu numai de trecutul lor sovietic, ci şi de cel rusesc. Valorificarea acestei regiuni s-a făcut de către ruşi. Aici e terenul unde se văd cel mai bine frontierele Imperiului rus, apoi ale URSS. Transnistria e un cap de pod, e zona frontierelor istorice ale teritoriilor noastre, ale culturii şi influenţei Rusiei”. Mai departe e şi mai interesant: „Dacă în virtutea unor circumstanţe monstruoase Rusia ar ceda Transnistria R. Moldova asta va fi o crimă faţă de naţiune, faţă de stat, faţă de istorie şi faţă de Dumnezeu. Plecarea ruşilor din Transnistria ar fi o crimă şi o trădare pe care nu o va înţelege poporul şi cu atât mai mult Dumnezeu”… Acum devine şi mai clar cu ce scop va veni zilele acestea la Chişinău patriarhul Rusiei Kirill - să le comunice moldovenilor opinia lui Dumnezeu faţă de viitorul Transnistriei! Reşetnikov e convins în sinea sa că opinia lui Dumnezeu coincide sută la sută cu opinia Rusiei…

„România vrea să ocupe Rusia până la Ural”

România, mai declară acesta, e „o unealtă în mâinile Occidentului care are un singur scop – reducerea influenţei Rusiei în Moldova şi „înghesuirea”, chiar eliminarea ei şi a Ucrainei de la gurile Dunării”. Într-un cuvânt, „România vrea să ia cu japca gurile Dunării, iar Occidentul (NATO, UE, în spatele cărora stau SUA) o ajută… Deşi a pierdut războiul în Transnistria, mai „precizează” el (de parcă România ar fi declanşat acest război, nu Rusia (nota noastră – C.T.), ea nu a renunţat la planurile sale de anexare a R. Moldova şi, respectiv, a Transnistriei. Ba mai mult, România pretinde şi la pământurile Ucrainei, precum în perioada interbelică ideologii românismului pretindeau la Ural”. Şi toate astea sunt spuse pe un ton serios, „ştiinţific”.

„România are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina”

Un alt „savant”, Şarov Evgheni Pavlovici, şeful Departamentului politică externă de la Institutul de Cercetări Strategice din Kiev, afirmă că „România are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina şi promovează o politică duşmănoasă faţă de… minorităţile naţionale care locuiesc pe teritoriul Ucrainei prin acordarea cetăţeniei româneşti populaţiei din regiunea Odesa şi din Bucovina de Nord”. Şarov nu suflă nicio vorbă despre ce fel de „minorităţi” e vorba… şi cum s-au pomenit acestea în componenţa Ucrainei. Faptul cel mai regretabil constă în aceea că Rusia care joacă rolul principal în dezvoltarea economică a Chişinăului nu se străduieşte să influenţeze defel asupra mentalităţii şi viziunilor despre lume a cetăţenilor acestei ţări şi ce e cel mai principal până azi, în pofida stărilor de spirit proromâneşti ale autorităţilor de la Chişinău, poporul simplu moldovenesc se simte atras de Rusia.

„Rusia le dă moldovenilor gaz la preţuri mici”

Un punct de vedere foarte interesant are Guzenkova Tamara Semionovna, conducătoarea Centrului Ţărilor din Străinătatea Imediată: „Noi presupuneam faptul că subvenţionarea de către Rusia a economiei naţionale a Moldovei cu ajutorul preţurilor mici la gaze (!!!) ar trebui să fie o garanţie că această ţară va rămâne întotdeauna pe orbita Rusiei şi niciodată nu se va despărţi de Rusia, însă nu e deloc aşa, gazul curge pe ţevi, dar societatea moldovenească se dezvoltă în cu totul altă direcţie”. Urmează şi recomandarea: „societatea civilă moldoveană nu trebuie să tacă când vine o cu totul altă ţară şi-i explică fostului membru al lagărului nostru că are o cu totul altă istorie şi o aşteaptă un alt viitor…”. Şi asta nu e tot. „Savanta” e îngrijorată că la Chişinău funcţionează mii de organizaţii, fundaţii şi comisii româneşti, în timp ce Rusia nu are aşa ceva în Moldova…”. Să-i plângi de milă Rusiei, nu alta! Cât sunt de nesimţiţi moldovenii aceştia, Rusia le subvenţionează economia naţională, gazul ieftin gâlgâie prin ţevi, iar roadele le culege altă ţară! O ţară care „de când există, a fost aruncată de Occident împotriva baionetelor ruseşti” de aceasta, mai crede „savanta”, popoarele României şi Moldovei nu trebuie să devină marionete în mâinile unor asemenea lideri ca Băsescu şi Antonescu”.

„R. Moldova a fost ruptă ilegal din civilizaţia rusă”

Punctul pe „i” însă l-a pus „analistul” Şireaev Mihail Nikolaevici: „Ucraina Belarus, Georgia şi Moldova sunt părţi rupte ilegal din civilizaţia noastră şi noi nu putem să privim relaxaţi cum pe teritoriul nostru istoric, pe teritoriul Rusiei Kievene şi al Imperiului rus oponenţii noştri duc un război dur pentru mentalitatea fraţilor noştri. Cu atât mai mult noi nu trebuie să cedăm Transnistria, zona de frontieră a civilizaţiei ruseşti, regiune unde 600 de mii de concetăţeni de-ai noştri, cu armele în mâini, au apărat individualitatea noastră. Demult nu mai avem unde ne retrage. În spate e Rusia”.

Câteva concluzii şi sugestii

Neîndoios, respectivul „film documentar” e o provocare cu bătaie lungă şi nici România, nici R. Moldova nu au dreptul să tacă. Motivul că, chipurile, ar fi un punct de vedere neoficial nu mai ţine fiindcă ne-am convins de atâtea ori că aceste puncte de vedere „neoficiale” se transformă, la timpul potrivit, în puncte de vedere oficiale. Aşadar, ruşii din Moldova „nu au unde se mai retrage”... Dar românii, ne întrebăm noi, unde să se retragă? E o întrebare care, în mod solidar, trebuie să le-o adreseze ruşilor ministerele de Externe de la Bucureşti şi Chişinău. Am zis „în mod solidar”, fiindcă nu trebuie să ne facem iluzii: în viitorul apropiat, dar şi în cel mai îndepărtat nu se vede o ameliorare a relaţiilor dintre Rusia şi România, iar România şi R. Moldova vor fi tratate „în pachet”. Atâta timp cât Moscova nu va renunţa la ambiţiile ei imperiale, între Rusia şi România va sta întotdeauna, ca un stâlp de foc, R. Moldova. Aceasta înseamnă că R. Moldova trebuie să renunţe la fumurile ei... pragmatice şi să acţioneze cu România solidar, „ca doi brazi dintr-o tulpină”... În caz contrar, putem deveni oricând „parte a civilizaţiei ruseşti”.