Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului Romaniei, a participat la Conferinţa preşedinţilor comisiilor de politică externă (COFACC) din parlamentele naţionale ale statelor membre UE, organizată de Preşedinţia daneză a Uniunii Europene, la Copenhaga unde a intervenit în cadrul celor 3 sesiuni plenare, formulând comentarii asupra sprijinului acordat pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova, transmite Romanian Global News.

Titus Corlatean a intervenit facand comentarii si pe alte teme cum ar fi evoluţiile referitoare la formatul de negociere „5+2” privind soluţionarea conflictului din regiunea transnistreană aparţinând Republcii Moldova şi necesitatea implicării active a UE şi SUA; evoluţiile legate de proiectul Scutului Antirachetă, atât în plan bilateral, cât şi din perspectiva viitorului proiect al Alianţei Nord-Atlantice în acest domeniu; susţinerea identificării unor soluţii care să permită paşi înainte în ceea ce priveşte statutul cu drepturi depline pentru Georgia şi Republica Macedonia în cadrul NATO, precum şi solicitarea adresată Preşedinţiei daneze a UE de a rămâne activ implicată în susţinerea obiectivului şi găsirea soluţiilor pentru aderarea României şi Bulgariei, în cursul acestui an, la Spaţiul Schengen.

Reacţia înalţilor oficiali ai UE şi NATO, invitaţi la reuniunea COFACC, a confirmat: sprijinul constant şi activ acordat Românei şi Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen în 2012; aprecierea eforturilor de reformă politică, de ordin democratic, instituţional şi economic desfăşurate în Republica Moldova de guvernul Alianţei pentru integrare europeană, precum şi importanţa alegerii de catre Parlamentul  moldovean a preşedintelui acestui stat pentru asigurarea continuităţii proceselor de reformă menţionate şi apropierea de UE; interesul şi implicarea factorilor europeni de decizie în procesul de negociere privind regiunea transnistreană; aprecierea deosebită a contribuţiei României acordată proceselor de securitate internaţională, atât prin contribuţia din Afganistan, cât şi la Scutul Antirachetă.

În marja reuniunii, senatorul Titus Corlăţean a avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Senatului olandez, respectiv Frank van Kappen, preşedintele Comisiei permanente pentru afaceri externe, apărare şi cooperare pentru dezvoltare şi Christ Gradenwitz, secretar general adjunct, în vederea susţinerii obiectivului României de aderare la Spaţiul Schengen. Senatorul Corlăţean a prezentat argumentele în favoarea unei decizii pozitive a UE în toamna acestui an. S-a cazut de acord pentru continuarea şi privilegierea dialogului politic bilateral direct în perioada următoare, de natură să permită identificarea unor soluţii favorabile şi echitabile atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria.

Totodată, senatorul Corlăţean s-a întâlnit cu şefii delegaţiilor parlamentare ale Danemarcei (Preşedinţia în exercitiu a UE), Austriei, Bulgariei, Franţei, Greciei Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Suediei, Marii Britanii, precum şi cu şefii delegaţiior statelor candidate: Republica Macedonia şi Turcia. În acest context, președinții comisiilor de politică externă din Republica Macedonia şi Turcia au confirmat dorinţa de a efectua o vizită oficială în cursul acestui an, iar preşedintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul irlandez a adresat Comisiei pentru politică externă a Senatului României invitaţia de a efectua, în cursul anului 2012, o vizită oficială în Irlanda. În acelaşi timp, şefii delegaţiilor parlamentare din România şi Polonia au convenit să reia un demers comun întreprins şi pe parcursul anului 2010 pe lângă autorităţile Statelor Unite (Senatul şi Departamentul de Stat), pentru susţinerea obiectivului de eliminare a vizelor solicitate cetăţenilor români şi polonezi pentru a intra pe teritoriul SUA.

Dezbaterile din cadrul reuniunii au vizat puncte de actualitate în relaţiile internaţionale, precum: situaţia din Orientul Mijlociu, în special din Siria şi Libia; ultimele evoluţii în relaţiile israeliano-palestiniene; poziţia UE şi a comunităţii internaţionale în legătură cu Programul nuclear al Iranului, angajamentele de securitate internaţională şi evoluţiile din Afganistan; continuarea proceselor de lărgire europeană şi euroatlantică din Balcani; evoluţiile legate de Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, precum şi relaţiile UE şi NATO cu Federaţia Rusă