Vizita pe care o întreprinde luni în Polonia preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, joacă un rol important în eforturile de normalizare a raporturilor bilaterale, marcate de tensiuni istorice. Forţele conservatoare din Polonia manifestă însă îndoieli faţă de buna intenţie a Rusiei.

Au trecut deja opt ani de când un preşedinte rus, pe atunci Vladimir Putin, a vizitat Varşovia. Polonia era la vremea aceea proaspăt membru al NATO şi în aşteptarea aderării la UE. O evoluţie pe care Moscova n-o vedea deloc cu ochi buni.

Între timp relaţiile bilaterale s-au detensionat considerabil. Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, califică actuala vizită a preşedintelui Rusiei la Varşovia drept o dovadă a dorinţei de apropiere şi conciliere.

Sikorski a calificat vizita preşedintelui Medvedev la Varşovia drept "o piatră de hotar în procesul de normalizare a relaţiilor ruso-polone", subliniind totodată faptul că "preşedintele Rusiei soseşte la scurt timp de la adoptarea de către Duma de Stat de la Moscova a rezoluţiei care condamnă fără echivoc masacrul de la Katyn".

Cu aproape două săptămâni în urmă, Parlamentul Rusiei a condamnat uciderea a peste 20.000 de civili şi soldaţi polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În rezoluţia amintită se precizează pentru prima dată că masacrul a fost ordonat de Stalin. După război, autorităţile sovietice i-au făcut pe naţional-socialiştii germani responsabili pentru crimele comise. Documentul se încheie cu cuvintele: "întindem poporului polonez mâna în semn de conciliere".

Opoziţia poloneză consideră gestul încă neconvingător. Conservatorul Marek Kuchcinski atrage atenţia că Moscova trebuia să facă mai mult, să-şi asume vina, să vorbească, în cele din urmă, de genocid şi să promită despăgubiri familiilor victimelor.

Partidul conservator condus de Jaroslaw Kaczynski îşi manifestă deschis neîncrederea faţă de ruşi. Aceasta şi pentru că ancheta autorităţilor ruseşti vizând elucidarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia aviatică de la Smolensk, din 10 aprilie 2010, soldată cu moartea preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, (fratele geamăn al lui Jaroslaw Kaczynski), şi a altor 95 de demnitari polonezi, se desfăşoară prea lent. Cauza accidentul nu a fost nici până astăzi clarificată în întregime. Jaroslaw Kaczynski răspândeşte diverse teorii ale conspiraţiei, potrivit cărora guvernul polonez al premierul Donald Tusk ar fi fost implicat în catastrofa de la Smolenk, şi aminteşte că înaintea morţii, fostul preşedinte al Poloniei fusese supus unor atacuri dure şi campanii de defăimare repetate. "Cine judecă separat atacurile verbale şi prăbuşirea avionului, avertizează Kaczynski, se înşeală".

Mulţi speră ca vizita lui Dmitri Medvedev să facă lumină în acest caz. Actualul preşedinte polonez, Bronislaw Komorovski, avertizează, la rândul său, faţă de prea multe aşteptări de la vizita omologului său rus în legătură cu clarificarea împrejurărilor în care s-a produs accidentul aviatic.

Dar, dincolo de acest subiect, se poate spune că multe din chestiunile care au împovărat relaţiile ruso-polone au putut fi detensionate în ultimele luni. Între acestea planificatul sistem antirachetă american, care urma să fie amplasat în Polonia, sau, de partea cealaltă, gazoductul din Marea Baltică.

Pentru Jaroslaw Kaczynski, Rusia rămâne un stat vecin imperialist rău intenţionat, duşman al Poloniei. Tot astfel şi pentru adepţii politicii sale.