Chiar dacă procesul de deznaționalizare este unul extrem de accelerat în comunitățile românești din jurul granițelor, acest lucru nu face obiectul guvernării USL. Românii uitați din Serbia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova și Ungaria nu reprezintă una dintre prioritățile USL, cu toate că liderii acestei alianțe se bat cu pumnul în piept și emană pretenții națio­naliste în raport cu Uniunea Europeană, nu același naționalism se regăsește în viziunea USL față de cele câteva milioane de români din jurul granițelor. Acest aspect este unul pur cinic și electoral: mulți dintre aceștia nu au cetățenie română și implicit drept de vot și în general nu sunt votanții stângii repre­zentate de PSD. Două „bube“ care îi descalifică din start în ochii liderilor Uniunii Social-Democrate. Aceste tendințe  se manifestă și în activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), instituție subordonată direct cabinetului Ponta. Aici, liderul PSD a avut grijă să ungă în acest post pe secretarul de stat Natalia Intotero, vicepreședinte al PSD Hunedoara. Experiența ei diplomatică și mai ales în cea a problematicii românilor din jurul graniței este nulă, singurele sale tangențe cu subiectul fiind cele din postura de director de liceu din Brad. De altfel, Natalia Intotero a rămas „celebră“ pentru un interviu din urmă cu câțiva ani din presa centrală, unde a declarat că Suedia are președinte și că în MAE este colegă cu Teodor Meleșcanu care nu mai activa ca diplomat în acea perioadă. Cu toate acestea, PSD a insistat ca ea să vină la conducerea DRP și în trecut, dar numai prin concursul despărțirii la guvernare a PDL de PSD, aceasta nu a mai ajuns să se ocupe de păstrarea și conservarea identității românește a milioane de români.

Românii timoceni, abandonați deznaționalizării sârbești

Dar insistența PSD de o avea la conducerea acestei instituții a fost mare. Astfel, odată cu preluarea puterii de către USL, Intotero avea din nou să intre în cărți pentru această sinecură. Compatibilitatea sa cu Victor Ponta în ceea ce privește soarta a sutelor de mii de români din Valea Timocului (Serbia) avea să o apropie și mai tare pe aceasta de liderul PSD. Nu o singură dată, premierul Victor Ponta a declarat că Serbia nu trebuie presată dinspre București în chestiunea românilor din Valea Timocului, chiar dacă aceștia sunt constant prigoniți în această țară de către autoritățile sârbe prin intermediul serviciilor secrete care folosesc metode asemănătoare cu ale NKVD-ului sovietic. Nu o singură dată aceștia s-au plâns Bucureștilor că sunt divizați în români și așa-zișii „vlahi“, două etnii aparte care nu se bucură de aceleași drepturi în Serbia. Dacă prima categorie are acces la educație și biserică în limba maternă, cea de-a doua  - a „vlahilor“ - este ținta constantă a deznaționalizării, comunitatea numărând neoficial peste 250.000 de suflete. Problemele acestea nu sunt noi și sunt cunoscute de toată lumea. Inclusiv, președintele Traian Băsescu a atras atenția Serbiei că România nu va mai tolera o astfel de discriminare pentru cetățenii săi care au drept la autodeterminare în a-și alege etnia. În contrapartidă, USL s-a poziționat în această chestiune ce ar trebui să transceadă orice interes partinic într-un mod cel puțin dubios. „Este incorect ca România să fie singura țară care se opune aderării Serbiei la UE. Bucureștiul trebuie să susțină țara vecină. (...) În plus, eu am o relație și personală cu președintele Boris Tadic, suntem membri amândoi în PES“, declarat Ponta în luna martie a acestui an. Deși i s-a atras atenția că interesele naționale nu sunt identice cu cele ale cumetriilor din PSD, PES sau alte familiile politice în care activează el, Ponta a persistat în aceeași greșeală. Culmea, în fața omologul său sârba, Ivica Dacici, fost ministru de Interne, direct responsabil cu acțiunile anti-românești ale poliției sârbe din Valea Timocului. „Am asigurat Guvernul Serbiei de sprijinul total pe care România îl acordă procesului de negociere și de integrare în Uniunea Europeană. (…) Eram liderul opoziției atunci când Serbia sau atunci când Uniunea Europeană a luat decizia oficială a începerii negocierilor cu Serbia și am criticat decizia Guvernului României de a lega o problemă a minorității românești din Serbia de ceea ce înseamnă procesul de negociere al Serbiei cu Uniunea Europeană. Nu mi-am schimbat părerea, acum, când sunt la guvernare. (…)Am crezut și cred că România trebuie să fie primul sprijinitor al Serbiei și nu cel care se opune, în vreun fel“, a declarat Ponta în urmă cu mai puțin de două săptămâni în cadrul vizitei întreprinse la Belgrad. O declarație ce a venit să întărească dezinte­resul guvernului Ponta pentru românii timoceni, abandonați încă o dată de Bucu­rești din cauza intereselor obscure de partid și a calculelor electorale meschine.

Bani de vizite da, bani pentru proiecte naționale ba

Odată dat acest mesaj de la vârf, subordonata lui Ponta de la DRP s-a conformat și început să pună în practică directivele șefului PSD. Nu mai puțin de 20 de proiecte pe care DRP le administra pentru acest an au fost blocate de către Natalia Intotero. Motivul invocat în fața liderilor români din această zonă a fost lipsa de bani, vina fiind invocată în contextul „grelei moșteniri“ de la PDL. Deși era anunțată pentru a merge în sânul comunității din Valea Timocului la începutul lunii septembrie, Intotero a făcut stânga împrejur și s-a întors de la granița cu Serbia, potrivit unor surse din DRP care au preferat să-și păstreze anonimatul. Motivul oficial servit românilor care o așteptau acolo, a fost că i s-a stricat mașina cu care se deplasa. În realitate, aceasta nu avea pregătită niciun discurs de către adjuncții ei și nici o scuză plauzibilă pentru blocarea finanțării multora dintre proiectele în curs de desfășurare. Vizita acesteia în Valea Timoc nu a mai avut loc și din cauza faptului că trebuia să fie prezintă la Sărbătoarea de la Tebea, acolo unde trebuie să vină și Ponta. Ulterior, Intotero avea să revină în zona Timocului cu o săptămână înainte ca Ponta să ajungă în Serbia, prilej cu care premierul i-a ignorat din nou pe aceștia. Cu toate că nu există bani pentru proiectele destinate conservării identității naționale în aceste zone, bani de plimbări în străinătate în comunități românești din Occident care nu se confruntă nicidecum cu astfel de probleme grave, se găsesc în conturile DRP. Astfel, prima vizita a sa în această calitate șef al DRP a fost în Statele Unite în comunitatea românilor din Chicago. Pentru această vizită de lucru, Intotero a fost însoțită de consiliera sa Daniela Frațilă, . Cele cinci zile petrecute la Chicago de cele două tinere speranțe ale PSD a scos din conturile DRP în jur de 10.000-15.000 de dolari, conform unor surse din DRP. Alte dezmățuri electorale ale PSD-ului pe bani publici s-au desfășurat apoi și la Roma, pentru cinci zile, apoi în Franța pentru trei zile, acolo unde DRP a făcut donație de carte „pentru ca limba și cultura română să fie cunoscute și de noile generații, pentru ca tinerii noștri să nu uite care le sunt rădăcinile“.
­
Camarila

Nu aceleași donații le-a continuat doamna Intotero și către liceele cu predare în limba română dintre zona separatistă transnistreană, acolo unde trebuiau să ajungă zeci de calculatoare desktop și laptop-uri pentru copii care se chinuie în fiecare zi să-și păstreze limba în această regiune rusificată. O parte dintre acestea au rămas la sediul DRP, unde sunt folosite de camarila acesteia, mare parte a acestei instituții fiind înțesată cu sinecuriști ai acesteia de la Brad. Cu toate că DRP se plânge că are conturile goale ca urmare a finanțărilor făcute de vechea conducere, pentru astfel de deplasări în străinătate, Intotero a găsit întotdeauna bani. Ba chiar și pentru renovarea biroului său în care s-a mutat odată cu primirea acestei sinecuri de la Ponta. În ceea ce privește camarila sa, aceasta s-a înconjurat cu multe personaje care nu au habar de probleme românilor din jurul granițelor .
În aceeași ordine a distrugerii oricărui proiect național transpartinic, PSD a avut grijă să demareze și dizolvarea Radio Chișinău, un proiect național în Republica Moldova care se bucura deja de succes și o bună cotă de piață la Chișinău. Un produs media de succes care a avut doar vina să se nască într-o perioadă în care PDL se afla la guvernare iar acum este ținta sabotajelor PSD. Astfel de acțiuni denotă interesul USL de a se folosi de DRP doar ca avanpost al intereselor electorale ale USL în apropierea campaniei pentru legislative și în niciun caz pentru conservarea și păstrarea identității românești în diaspora.