Forum Invest a organizat la Bucureşti o dezbatere pe teme de agricultură. Ce mai vor şi ăştia? Noi dăm SMS-uri şi totul se rezolvă aşa cum e trendy. De ce să avem nevoie de agricultură? Spunea Petre Roman prin 1991: Dacă se produce grâu mai ieftin în Ungaria, importăm făină din Ungaria! Nu e bine aşa?

După ce i-am auzit vorbind pe Dacian Cioloş, Valeriu Tabără, Theodor Baconschi (culmea, chiar şi el se pricepe la agricultură!), am ajuns la concluzia mai veche: risipim cu inconştienţă gravă tezaurul bătrânilor noştri – PĂMÂNTUL. Şi principalii vinovaţi suntem chiar noi.

Dar asta este o altă discuţie.

Printre invitaţii de la prezidiu, lângă Valeriu Tabără, era un om interesant prin ce a vorbit, pe care nu-l cunosc: Vasile Bumacov. Ministrul Agriculturii de la Chişinău a adus indirect argumente pentru o idee obsesivă mai veche: reunificarea românilor. Avem acelaşi patrimoniu: pământul vechii Dacii. Trebuie să reînvăţăm să-l preţuim, deocamdată prin voinţa câtorva fermieri care dau performanţă. Ei au „nişte combine ca navetele cosmice". Este primul pas: dotarea tehnică. (Iar îmi amintesc cum au distrus ciracii lui Ion Iliescu „Tractorul" Braşov, încât am ajuns să cumpărăm tractoare chinezeşti, care se rup pe câmp...)

Al doilea pas este să învestim împreună cu basarabenii în procesarea produselor.

Să nu mai exportăm materie primă, ca primitivii. „Trebuie să exportăm valoare adăugată, iar nu cereale şi animale vii", recomanda şi Valeriu Tabără.

Românii de pe ambele maluri ale Prutului pot deveni o forţă pe piaţa mondială a produselor alimentare – spre Est sau spre Vest. Învaţă greu, dar realitatea îi obligă.

Au trecut două decenii şi abia acum, au început să apară societăţi mixte în transporturi. Trebuie să procedăm la fel în agricultură.

„Investitori români, vă rugăm, treceţi Prutul!", a spus ministrul Vasile Bumacov, fără să se mai preocupe dacă se supără Vladimir Putin.

Acesta este drumul spre adevărata reîntregire naţională. Cum spunea altădată Mircea Drc: „Nu vorbiţi de Unire. Uniţi-vă!".

Pentru scepticii cu nas subţire de la Bucureşti, trebuie spus că judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui nu rezistă în faţa judeţelor paralele de peste Prut, dacă facem o analiză a performanţelor din agricultură.

Chiar dacă arbitrul Porumboiu s-a apucat şi de zootehnie. Abia judeţul Galaţi aduce performanţă de nivel european în agricultură, însă şi acolo, doar la nivel de... oaze.

Am sintetizat cele mai interesante vorbe care s-au spus la Hotelul Bucureşti despre agricultura tuturor românilor. Poate mai interesează pe cineva.

Vasile Bumacov:

„Am ajuns în China nu de viaţă bună, dar piaţa chineză este departe şi dificilă. Piaţa estică este extrem de nesigură".

„Cota noastră de export spre Uniunea Europeană a fost dublată prin eforturile domnului comisar Dacian Cioloş".

„Noi lucrăm conştiincios pentru securitatea alimentară. Vorbim de siguranţa alimentară când ne referim la export, dar şi copiii noştri trebuie să mănânce sănătos. Urmărim experienţa României şi a Poloniei. Lucrăm săptămânal împreună cu experţi din România şi din Polonia, pentru crearea Agtenţiei pentru siguranţa alimentară".

„Agricultura reprezintă 52% din exporturile Republicii Moldova".

„Noi suntem acelaşi popor, cu aceeaşi istorie, tradiţie, dar investitorii sunt din Paraguay, China, Coreea, Rusia, Israel".

„Nu vreau să par cinic, dar Republica Moldova profită de pe urma crizei alimentare mondiale. Produsele noastre sunt solicitate în exterior: fructe, legume, produse de origine animală".

„Nu avem reţete de vânzare a produselor agricole".

„Cât de mare ar fi coada la şampanie, francezii n-au s-o vândă niciodată din căldare. Trebuie să ne ocupăm de marketing. Haideţi să colaborăm în acest domeniu ca să dezvoltăm capacitatea de a vinde".

„Avem nevoie de consultanţă pentru fiecare fermier".

„Nu ne dorim ca pământul nostru să fie vândut la nerezidenţi, dar noi lucrăm prost şi nu lăsăm nimic copiilor noştri."

Dacian Cioloş:

„România va fi o forţă agrară când va exista aici o bursă a cerealelor. În această zonă a Uniunii Europene, nu există asemenea structuri care s-au creat doar spre frontiera de vest a UE. La Marea Neagră, se află doi mari jucători pentru agricultura lumii: Rusia şi Ucraina, iar atragerea lor ar fi benefică pentru toţi românii".

Theodor Baconschi:

„Mă îngrijorează apetitul şeicilor şi emirilor din Golful Persic pentru pământul din România. Pământul nostru e încă ieftin. Există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini. Trebuie să mergem mai mult pe concesiuni, decât pe înstrăinări de terenuri".

În acelaşi context, noi trebuie să acţionăm permanent pentru smulgerea Republii Moldova din hăţişul fără viitor pentru aderarea la Uniunea Europeană, în care Basarabia este aruncată, alături de Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Belarus. Iar integrarea agriculturii de pe cele două maluri ale Prutului poate deveni un argument politic şi economic pentru aderare, foarte puternic la Bruxelles.