La câteva zile după vizita la Chișinău și Tiraspol, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul special al președintelui rus în regiunea transnistreană, a acordat un interviu publicației ruse Kommersant în care readuce în prim-plan „pericolul unirii Republicii Moldova cu România".

Dmitri Rogozin a declarat că pentru rezolvarea diferendului transnistrean Chisinaul trebuie să accepte Tiraspolul ca parte egală de dialog, să recunoască rolul Rusiei ca „unicul stat care dispune de forţă şi autoritate politică în regiune" și „să nu încerce să se joace de-a şoarele cu pisica, atrăgând în calitate de intermediari părţi care nu au nicio tangență cu această regiune". Emisarul Kremlinului susține, totodată, că reunificarea statului Republica Moldova este posibilă exclusiv pe bază federativă sau confederativă.

Rogozin vrea patrioți la Chișinău

Întrebat dacă mai crede și astăzi, așa cum declara în 2006, că Transnistria trebuie să adere la Federația Rusă, Rogozin a spus că viitorul statalității depinde de voința clasei politice și a poporului. „Dacă politicienii moldoveni sunt patrioți ai Republicii Moldova, atunci are sens să discutăm cu ei posibile variante de reglementare a diferendului transnistrean. Însă dacă ei se îndreaptă spre România, apoi oricât de mult am vrea să-i ajutăm să păstreze integritatea teritorială a statului, nu vom reuși. Nu doar Transnistria, dar, probabil, nici alte părți ale Moldovei nu vor dori să se alipească la România. Totul depinde de bunăvoința Tiraspolului, care ține minte groaznicele evenimente de acum 20 de ani. Poate discuta Tiraspolul cu noii politicieni moldoveni? Nu vor exista noi amenițări și șantaj din partea lor? Pe de altă parte, politicienii moldoveni trebuie să decidă - sunt moldoveni sau români. Dacă se consideră români, apoi granițele vor fi altele. Și atunci afirmația mea de acum șase ani rămâne actuală. Însă dacă sunt moldoveni și patrioți ai statului moldovenesc, atunci vor reuși să dea dovadă de flexibilitate, înțelepciune și perspicacitate, pentru a construi împreună cu Transnistria viitorul statului comun", a menționat vicepremierul rus.

Dmitri Rogozin a remarcat în interviul citat şi faptul că „teoretic", in 1992, Rusia ar fi putut recunoaşte independenţa Transnistriei, dar nu a făcut-o pentru că Moldova a acceptat ca Rusia să joace rolul de menţinere a păcii in regiune şi „de aceea nu a avut niciun motiv să meargă mai departe". Potrivit lui Rogozin, Chșinăul și Tiraspolul nu sunt gata acum să discute despre formula de reîntregire a țării, iar în aceste condiții Rusia nu are dreptul să-și impună propria viziune. „Rusia trebuie să fie atentă în relațiile sale cu ambele părți ale conflictului, contribuind la reglementarea acestuia prin intermediul economiei, prin stimularea dialogului și creșterea potențialului relațiilor”, a spus vicepremierul de la Moscova.

Avertizări și subînțelesuri

Oficialul rus a avertizat că în cazul în care Moldova își va schimba statutul și va adera la vreun bloc, va încerca să dilueze actualul format de pacificare la Nistru sau va atrage Rusia și alte țări într-un conflict cu puteri ce nu țin de această regiune, Rusia își va realiza „interesele naționale fără a șine cont de subiectul reglementării transnistrene", având cu totul alte scopuri. Rogozin a evitat să răspundă dacă aceasta ar însemna recunoașterea independenței Transnistriei, motivând că „e devreme să vorbim despre asta, ar fi o provocare".

Dmitri Rogozin susține că interesul Rusiei față de Transnistria nu ține de intenția de a împiedica NATO să înghită Moldova și apoi Ucraina, dar că lucrurile s-ar putea schimba. „În cazul în care pe teritoriul României va spori infrastructura militară NATO, iar Republica Moldova se va cununa civil cu România, situația se va schimba și va avea consecințele sale”, a spus Rogozin. Demnitarul nu a precizat ce fel de consecințe are în vedere: „Deocamdată nu s-a întâmplat așa ceva și sper că niciodată nu se va întâmpla". Vicepremierul rus a calificat drept speculații zvonurile despre o eventuală instalare a radarelor antirachetă „Voronej" sau a sistemelor „Iskander" în regiunea transnistreană.

În același interviu pentru Kommersant, menționând că în regiunea transnistreană locuiesc 160 mii de cetățeni ruși, Dmitri Rogozin a subliniat că Rusia își va apăra cetățenii săi, oricât de departe de patrie s-ar afla ei. „Rusia se conduce de principiul că pașaportul de cetățean al Federației Ruse este o poliță de asigurare pentru cel care îl deține. Oriunde s-ar afla cetățeni ruși ei sunt sub umbrela Constituției ruse", a accentuat vicepremierul rus.