Care sunt strategiile pentru soluţionarea conflictului transnistrean? Există perspective pentru ameliorarea tensiunilor din zonă, sau se confruntă Tiraspolul şi Chişinăul cu aceleaşi probleme vechi de 20 de ani? Victor Osipov, vicepremierul Republicii Moldova şi Vladimir Iastrebciak, reprezentantul Transnistriei în procesul de negociere au dezbătut aceste subiecte la Berlin, la o conferinţă organizată la Academia Europeană.  

Poziţiile Tiraspolului şi Chişinăului sunt înca divergente, iar planul de acţiuni, pe termen lung, nu e încă foarte clar, au admis atât Victor Osipov, cât şi Vladimir Iastrebciak la Berlin. În schimb, Uniunea Europeana - consideră Manfred Grund, deputat german creştin-democrat, preşedintele Forumului Germano-Moldovean, unul dintre organizatorii conferinţei - trebuie să ofere şanse reale, necesare integrării teritoriale a Transnistriei.

Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni

"Trebuie să recunoaştem că autorităţile moldoveneşti nu au avut o strategie de lungă durată clară, pentru reintegrarea teritorială a ţării", a declarat Victor Osipov. "Iar lipsa ei duce la o serie de efecte negative, pentru întregul proces. Nu ştim foarte bine cum să ne orientăm eforturile, ne este greu să calculăm resursele necesare pentru procesele de reintegrare, pentru că, dincolo de aspectele politice, acest proces mai şi costă. Există o serie întreagă de probleme foarte complexe. După cum ştim, avem problema şcolilor, mai larg vorbind - problema sistemului educaţional, dar la fel, a sistemului bancar, a sistemului fiscal sau vamal. Toate trebuie luate în calcul, dincolo de problemele militare sau de securitate, de asemenea foarte complicate. Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni, în ultimele nouă luni de zile, dar am lucrat conştiincios în interesul ţarii noastre, pe toate planurile: şi la nivel diplomatic, internaţional, şi în dialogul bilateral dintre Chişinău şi Tiraspol, şi sectorial, pe anumite domenii, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. După cum se vede, atenţia faţă de problema transnistreană a crescut în cadrul comunităţii internaţionale, Uniunea Europeană se angajează tot mai plenar în această soluţie. Iată, că şi ţări ca Germania, în dialogul lor bilateral cu Rusia, încearcă şi reusesc să obţină o apropiere a poziţiilor. Fără falsă modestie şi fără a ne atribui doar nouă meritul, constatăm că dacă se munceşte temeinic, metodic, insistent, consecvent, atunci apar şi rezultatele. "

Obligaţii faţă de populaţia din zonă

Deşi controversele politice între Chişinău şi Tiraspol sunt foarte clare de ambele părti, există acorduri care au fost semnate în perioada 1994-2001, cu scopul de a rezolva problemele sociale, acorduri care sunt încă respectate şi viabile, a declarat Vladimir Iastrebciak pentru Deutsche Welle.

"Aceste probleme nu ne scutesc de obligaţiile pe care le avem faţă de populaţie, de a oferi un nivel de trai acceptabil în zona. Pentru libertatea de mişcare, dezvoltarea comerţului, a sistemului de sănătate, a transporturilor şi aşa mai departe, sunt responsabili atât oficialii moldoveni, cât şi cei transnistrieni şi s-au făcut într-adevăr progrese, spre beneficiul populaţiei."

Nu există o problemă identitară între moldoveni şi români

Relaţia specială a României cu Moldova, atâta timp cât este bine înţeleasă şi pragmatic aplicată, reprezintă o valoare foarte importantă pentru Republica Moldova în strategia pro-europeană, a declarat vicepremierul Victor Osipov.

"Problema identitară este una artificial creată de fostul regim sovietic, pentru a justifica controlul asupra teritoriului de până la Prut. E regretabil faptul că mai sunt în Republica Moldova politicieni care încearcă să speculeze această falsă contradicţie între termenii 'moldovean' şi 'român'. Pentru mine, bunaoară, e clar că dacă spui moldovean, înseamnă că e român, ca şi cum dacă spui ardelean, înseamnă că e român. Cred că pentru societatea moldovenească, cu cât mai devreme va intelege, işi va recunoaşte şi fructifica apartenenţa la spaţiul cultural, lingvistic şi istoric românesc, cu atât mai repede vom scăpa de problemele artificiale din acest domeniu, pe care le speculează de obicei politicienii de extremă", a adăugat Victor Osipov.

O relaţie specială

"In ceea ce priveşte rolul României în contextul procesului de integrare europeană, acesta este indiscutabil. Înainte de toate, România este vecinul nostru imediat, membru al Uniunii Europene. Putem prelua, asimila o sumedenie de practici: tot felul de acte aparţinând Uniunii Europene sunt în România deja traduse în limba noastră şi, spre deosebire de alte ţări care au avut acelaşi parcurs, nu mai este necesar să repetăm traducerea. Chiar şi acest simplu fapt ar necesita resurse financiare şi de timp enorme."

Vicepremierul moldovean a subliniat că "dincolo de toate, relaţia specială, frăţească dacă vreţi, care există - atâta doar să fie bine înţeleasă şi pragmatic aplicată - este o plusvaloare extraordinară pentru Republica Moldova pe calea sa europeană."