Pe 13 iulie curent, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC) în formatul 28 + Republica Moldova și a avut o întrevedere de lucru cu Secretarul General NATO – Anders Fogh Rasmussen. Au fost discutate aspectele colaborării republicii noastre cu NATO în cadrul diferitor programe iniţiate pentru parteneri. Întors acasă ministrul a avut amabilitatea să îmi acorde un interviu în exclusivitate. Vă invit să citiți mai jos descifrarea discuției.

Domnule Ministru, ce ați discutat în cadrul întâlnirii? Cu ce noutăți ați revenit acasă?

Reuniunea NAC plus RM se desfășoară în fiecare an. Sunt trecute în vizor progresele, dar și problemele care, poate, sunt între RM și NATO, prin prisma Planului Individual RM-NATO, cât și parteneriatul Programului pentru Pace. În cadrul actualei discuții ne-am axat pe felul în care decurge implementarea Planului Individual de Parteneriat RM – NATO, revizuit anul acesta și care sunt perspectivele pe viitor. De asemenea, am discutat despre unele proiecte sociale, demarate anterior și pe care noi, Republica Moldova, am dori să le ridicăm la un nivel avansat. Am în vedere distrugerea a peste o mie de tone de pesticide. În ceea ce ține relația RM-NATO au fost implementate două faze: cea de identificare și cea de reambalare a acestora și stocare în unele depozite speciale. Acum trebuie să trecem la faza de nimicire a acestor materiale contagioase.

Am trecut în discuție și situația social-politică din RM. Am vorbit și despre participarea RM în cadrul operațiunilor de menținere a păcii, mă refer la cele 4 elicoptere care sunt sub egida ONU în Afganistan. A fost o discuție binevoitoare. Cred că relațiile cu NATO trebuie aprofundate. Este și disponibilitatea NATO pentru a continua dezvoltarea relațiilor în acest domeniu.

Colaborarea cu NATO - în funcție de dorința R. Moldova

Vorbeați despre perspective. Care ar fi ele? Unele voci spun că ar trebui să ne oprim la colaborarea cu NATO și atât.

Orice perspective în această colaborare sunt în funcție de dorința R. Moldova. NATO nu presează și nu impune colaborarea, dar fiind o țară cu viziuni europene trebuie să ne întrebăm: dorim să fim și parte componentă a sistemului de securitate european sau doar economic și cultural? Fără doar și poate nu poți să intri într-o societate europeană fără dimensiunea de securitate. De aceea, eu personal consider că relațiile noastre cu NATO trebuie să fie mai aprofundate?

Ce înseamnă mai aprofundate în acest context?

Să realizăm Planul Individual de Parteneriat RM – NATO până la urmă, nu numai dimensiunile care țin de unele schimbări, ci și cele care țin de finanțare, de schimbare a imaginii Armatei Naționale, a sectorului de securitate. Să avem cooperare. Este clar că atât cât ne permite statutul nostru de neutralitate acum în domeniul operațiunilor de menținere a păcii. Consider că atât Armata Naționaă, cât și trupele de carabinieri, dar și unele persoane civile ar putea să contribuie foarte mult la operațiunea ISAF din Afganistan, precum și în alte regiuni. Kosovo, de exemplu. Acțiuni care, în principiu, sunt dirijate de NATO, dar au mandat internațional, al ONU. Armata Națională ese gata să participe în asemenea misiuni. Cred că ese nevoie doar de o decizie politică.

Este foarte important, mai ales că armata este în sondaje în topul încrederii populației.

Sunt de acord. Noi ne vom menține și pe mai departe în top pentru că lucrăm planificat. Ne dorim o strategie a securității naționale care, sunt foarte bucuros să o spun – a fost aprobată în Parlament, de care RM încă nu a avut parte în 20 de ani de independență. Să mai implementăm și rezultatele analizei strategice ale apărării. Pe înțelesul tuturor – este o revizie a ceea ce înseamnă militărie în republica noastră.

„Viciile din societate sunt prezente și în armată"

Dar, domnule Ministru, vorbind de Armata Națională, ar fi bine să nu mai vedem la știri reportaje despre militarii care ies la săpat pe la voia nu știu cui... Cum comentați?

Armata este oglinda scietății. Viciile care sunt în societate sunt prezente și în armată. Se văd chiar mai bine decât în întreaga societate. Austeritatea bugetară pe care o simțim fiecare dintre noi o resimte drastic și Armata Națională. Militarii au lucrat și vor lucra la munci agricole. Suntem conștienți că nu avem altă ieșire din situație. Iată de ce o facem și noi acum. Bugetul aprobat pentru Armata Națională este, în principiu, de patru ori mai mic decât cel care ar fi necesar. Eu, ca ministru, aș dori ca tinerii care vin în armată să aibă pe timp de vară și legume proaspete: roșii, castraveți etc. Legume care nu sunt preconizate pentru rația alimentară actuală. Personal consider că nu este nimic rău dacă educăm tinerilor nu numai dragostea față de Patrie, dar și pe cea față de muncă.

În aceste condiții, revenind la discuția despre NATO, de ce ținem cu dinții, vorba vine, la acest statut de neutralitate? Dacă am fi mai aproape de NATO, am avea o susținere financiară de care dvs. spuneți că este atâta nevoie.

Nu e vorba numai de susținere financiară. Cred că este vorba de reciprocitate în relații. Dacă vrei să fii parte a unei societăți, trebuie să împărtășești cu ei atât bucuriile, cât și durerile. Fiind parte componentă a sistemului de securitate european noi trebuie să fim cât mai aroape de problemele de soluționare a acestor chestiuni. În programul de guvernare este scris că RM dorește să revină din consumator de securitate în producător de securitate. Fiind membri ai ONU ne-am angajat să participăm la soluționarea tuturor problemelor de securitate la nivel mondial și regional. Adică noi nu trebuie să fugim de angajamente. Până acum relația cu NATO ne-a dat posibilitatea, mai ales Armatei Naționale, să pregătim cadre militare și acestea sunt surse financiare pe care noi nu le avem, nu le putem acoperi. Le obținem în cadrul cursurilor oferite, a aplicațiilor unde participă militarii noștri, a conferințelor științifice. Astfel, ridicăm profesionalismul Armatei noastre. În ceea ce privește neutralitatea, eu am părerea mea, dar acum cred că este necesar să fie explicat cetățenilor RM care sunt costurile neutralității, care sunt beneficiile acesteia. Trebuie să înțelegem că neutralitatea costă. Și mult costă. Fiind într-un bloc militar, sau într-o altă unitate, care are și componenta militară, în caz de necesitate ai și susținerea partenerilor.

„Cursul european este imposibil fără o strânsă relație cu NATO"

Spuneți – să le explicăm cetățenilor, dar cum facem cu politicienii? Inclusiv în cadrul AIE sunt componente care stau la dubii sau care sunt ferme pe poziții: neutralitate și punctum.

Politicienii tot sunt cetățeni, așa că eu am în vedere toți cetățenii, de la omul simplu până la președintele republicii. Să construim o percepere a neutralității, cât și a relațiilor cu NATO. În opt ani de guvernare comunistă au fost două subiecte tabu în discuții: neutralitatea și relațiile cu NATO.

Chiar dacă V. Voronin mai mergea uneori și stătea de vorbă cu Solana....

Mergea, discuta, dar în societate nu se prea știa despre asta.

Și de asta NATO arată astăzi în RM ca o sperietoare...

De acord. Iată de ce în sondajele de la noi pentru integrarea europeană sunt peste 60% dintre respondenți, iar pentru colaborarea cu NATO sunt doar 20%. Iată de ce consider că trebuie să ducem în primul rând un lucru educativ. Să explicăm cetățenilor toate beneficiile relației cu NATO. Alianța Nord Atlantică nu mai este acea sperietoare care a fost prin anii '80. Și noi nu mai suntem în URSS. Suntem într-un cu tot alt spațiu geostrategic și geopolitic. În anii '80, după colapsul zidului de la Berlin, unii politicieni sau analiști politici spuneau că este sfârșitul istoriei, the end of history, că va fi totul bine și într-un cadru pacificator, dar nu a fost să fie. Am avut și conflicte internaționale, chiar dacă mai puține, dar și din cele intranaționale, în interiorul țărilor. Noi înșine avem conflictul transnistrean. Aici, părerea mea, cred că trebuie să ne determinăm ce ne dorim noi, ca țară? Unde dorim să mergem ? Și dacă am luat cursul european, apoi acesta fără o strânsă relație cu NATO este imposibil. Eu personal, ca ministrul al Apărării, promovez ideea în cauză. În cadrul neutralității noi nu putem să fim membri ai acestei organizații, iată de ce eu și instituția pe care o conduc înțelegem aceasta, dar în cadrul Planului Individual de Parteneriat RM – NATO, în cadrul Parteneriatului pentru Pace noi trebuie să fim activi. Cât mai activi, cu atât mai bine. Chiar și aceeași Rusie are un program de cooperare cu NATO cu mult mai avansat decât RM. Iată de ce cred că nimeni nu ar trebui să ne spună cum trebuie sau nu să cooperăm cu NATO. Noi trebuie să ne determinăm.

Chiar spuneați anterior că nu trebuie să ne lăsăm intimidați de unii actori politici internaționali care ne dau din deget și ne spun că nu e bine să cooperăm cu NATO. Vă refereați la Rusia?

Eu mă refer la aceea că noi suntem la noi acasă. Noi ne facem viitorul. Evident că nu trăim într-un mediu geopolitic ca într-un vacuum, suntem înconjurați de actori geopolitici care mai mici, care mai mari, avem vecini și parteneri strategici și trebuie să avem o politică în primul rând în beneficiul statului. Dar luând în considerație în primul rând interesele noastre, cât și potențialul unor actori internaționali. Mă refer permanent la voința noastră politică, a politicienilor noștri de a merge într-o direcție sau alta. Și dacă am făcut această alegere ca parteneri, ca alianță, trebuie să ne susținem și să mergem înainte. Electoratul, pe bună dreptate, fie te pedepsește pentru acțiunile făcute, fie te susține. Cred că o consecutivitate în acțiuni face bine tuturor din aceast stat.

„Lecțiile însușite de România ne-ar fi de folos enorm în cursul nostru european"

Până în 2001 RM a colaborat intens cu România pe această dimensiune, a mai avut și susținerea Greciei, a Germaniei, vorbim aici inclusiv de programele de instruire despre care aminteați mai sus. În perioada comunistă aceste colaborări au fost sistate, iar în 2010 au fost reluate. Beneficiem acum din partea statului român de burse. Cum decurge colaborarea și cum ar putea să ne ajute vecinii noștri pe mai departe pe segmentul de cooperare cu NATO, dar și în parcursul european?

România are o experiență foarte bogată în integrarea europeană, cât și în integrarea în NATO. Cum am mai spus, nu putem în actualele condiții să vorbim despre integrarea în NATO. Totuși, lecțiile însușite de România ne-ar fi de un folos enorm în cursul nostru european. Cred că actuala guvernare le însușește foarte bine, deoarece există o colaborare foarte bună cu Bucureștiul. Dacă e să vorbim concret despre Ministerul Apărării, da, de anul trecut, beneficiem de 94 de burse la unele specialități care în RM nu există și nu putem să pregătim militari. Exemplu: în protecția spațiului aerian, piloți, ingineri pentru aeronave, dar și alte cursuri, atât de pregătire inițială, cât și de calificare, recalificare pe parcursul serviciului militar. Din păcate nici România nu trece acum printr-o fază financiară tocmai ușoară și nu cunoaștem care vor fi soluțiile pentru acest an, da sperăm că vom avea parte din nou de un set de burse. Acum au loc negocierile între Ministerul Apărării RM și Ministerul Apărării Naționale al României. E drept că pentru studii mai avem și un singur loc în Grecia. Colaborăm foarte bine și cu SUA, în cadrul programelor de educare militară și în cadrul Programului pentru Pace cu diferite țări membre NATO, cât și în cadrul programelor oferite de către NATO, mai ales a exercițiilor care au loc. Sunt mulțumit de cooperare, dar mi-aș dori să fie mai aprofundată. Să fie o mai mare dorință din partea R. Moldova, ca să reușim să ridicăm la un alt nivel această cooperare. Dar asta înseamnă în primul rând surse financiare pentru ca și noi să investim ceva și să nu fie numai de peste hotare.

Să tragem o concluzie. V-ați întors mai optimis după participarea la reuniunea Consiliului Nord Atlantic? Care este mesajul dvs. pentru cetățeni?

În afară de întâlnirea cu secretarul general al NATO am avut și întâlnire în formatul 28 + 1, ceea ce îsseamnă 28 de ambasadori ai țărilor membre a NATO la Bruxelles, unde am purtat o oră discuții pe marginea problemelor existente. Am prezentat un raport detaliat despre situația social-politică de la noi, cât și despre dezvoltarea sectorului de securitate în RM. De asemenea, au fost foarte multe discursuri de încurajare a cursului pe care îl avem - de integrare în UE. Sunt bucuros că la Bruxelles se știe despre R. Moldova și sunt interesați de susținerea noastră. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul. Mesajul meu ar fi că nu trebuie să ne temem de NATO, nu este o sperietoare. Este în primul rând un bloc politico-militar. Este cea mai importantă organizație de securitate din Europa și eu personal consider că este unica organizație care poate să soluționeze unele probleme în domeniul securității în zona euro-atlantică. Totodată, să lămurim tuturor generațiilor ce înseamnă NATO, cu ce se ocupă și care sunt beneficiile noastre. Dar beneficii sunt foarte multe. Sper că în curând vor fi și mai vizibile în R. Moldova.